Cele mai recente producții româneşti vor fi prezentate în premieră la noi în ţară

Filme de Puiu, Jude şi Muntean, la cea de-a şaptea ediţie a ZFR Chişinău.

Cele mai noi filme realizate de unii dintre cei mai importanţi regizori români, printre care Cristi Puiu, Radu Jude sau Radu Muntean, dar şi câteva lungmetraje ale unei noi generaţii de cineaşti vor putea fi văzute în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

După o ediţie online în 2020, ZFR revin în această toamnă la Cinema Odeon, unde publicul va descoperi, în proiecţii cu intrare liberă, cele mai importante filme româneşti recente, selectate la mari festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova, şi va întâlni o serie de invitaţi, deopotrivă actori şi regizori.

Evenimentul va fi deschis cu proiecţia celui mai nou film al regizorului Marian Crişan, comedia amară „Berliner” (2020), selectat la Moscova şi Trieste. Filmul are în prim-plan un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic, tractorist de profesie. La gala de deschidere vor fi prezenţi regizorul Marian Crişan şi actorii Ion Sapdaru şi Ovidiu Crişan, interpreţii celor doi protagonişti.  

Premiat pentru regie în secţiunea Encounters a ediţiei de anul trecut a Festivalului de la Berlin, „Malmkrog” (2020), cel mai recent film al celebrului regizor Cristi Puiu, este inspirat din „Trei conversații cu privire la război, progres și sfârșitul istoriei”, scriere de la sfârşitului secolului al XIX-lea a filosofului rus Vladimir Soloviov. Nikolai, un proprietar de pământ, îşi cheamă mai mulţi prieteni în conacul de la ţară, pentru a petrece Crăciunul împreună. Aceştia discută despre moarte şi Antihrist, progres şi moralitate, fără a anticipa cataclismul ce stă să vină. La proiecţie va fi prezentă actriţa Marina Palii, originară din Republica Moldova.

Din program nu putea lipsi nici „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), controversatul film cu care regizorul Radu Jude a câştigat Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin în acest an. Filmul, interzis sub 18 ani, analizează raporturile dintre individ și societate şi are ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat, le provoacă în viața acesteia.

La gala de închidere va putea fi văzut „Întregalde” (2021), cel mai nou film al regizorului Radu Muntean, care a avut premiera mondială în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs a ediţiei din acest an a Festivalului de la Cannes. Excursia umanitară de sfârşit de an a trei prieteni printr-un sat de munte este dată peste cap de întâlnirea cu un bătrân singur şi aparent senil. Ideile lor despre empatie și generozitate încep să fie puse astfel la îndoială.

„Neidentificat” (2020), al doilea film al regizorului Bogdan Apetri, va avea de asemenea parte de o proiecţie la ZFR, în prezenţa actorului Bogdan Farcaş, care face un rol tulburător. Câştigător al premiului special al juriului la Festivalul de la Varşovia, filmul are ca protagonist un poliţist care, dintr-o dorinţă de răzbunare personală, construieşte un caz, jucându-se cu limita dintre etica profesională și abuzul de putere.

Selecţia ZFR propune de asemenea trei filme ale unor cineaşti dintr-o nouă generaţie. 

„Otto Barbarul” (2020), debutul regizoarei Ruxandra Ghiţescu, urmăreşte un adolescent punk în vârstă de 17 ani, nevoit să treacă peste pierderea iubitei. Filmul a avut premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo. Ruxandra Ghiţescu va veni la Chişinău pentru o întâlnire cu publicul.

Un alt debut este şi comedia „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, care a câştigat marele premiu la ediţia din acest an a Festivalului de la Moscova, unde a fost premiată de asemenea şi actriţa Andreea Grămoşteanu. Viaţa unei femei din Bucureşti e cuprinsă de haos după ce un adolescent îi filmează câinele în timp ce îşi face nevoile în metrou şi postează înregistrarea online. La proiecţie va fi prezent regizorul Andrei Huţuleac.

Selectat la festivalurile de la Varşovia şi Premiers Plans de la Angers, „Mia își ratează răzbunarea” (2020) este al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, realizat în regim independent. După o despărțire violentă, Mia, o tânără actriță, e hotărâtă să se răzbune pe fostul iubit. Pe măsură ce planul ei se conturează, Mia şi grupul său de prietene redefinesc noțiunea de feminitate.

Secţiunile tradiţionale Focus, Retro şi Filme pentru copii vor fi anunţate în curând.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul zfrmd.ro, precum şi pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Proiecţiile se vor desfăşura cu respectarea regulilor de protecţie sanitară impuse de autorităţi.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Finanţat de: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette.

Parteneri media: Jurnal TV, TVR Moldova, Moldova 1, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Gazeta de Chișinău, Ziarul Național, Thewoman.md, Unimedia, Ea.md, Moldpres, Observatorul.

Mihai Popșoi, întrevedere la Londra cu ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

În marja vizitei oficiale la Londra, vicepremierul Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, David Cameron și cu ministra pentru Europa, Nus Ghani.

Oficialii au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale moldo-britanice, cu accent pe fortificarea capacităților instituțiilor naționale, reformele implementate de către țara noastră în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum și aspecte ce țin de securitatea regională.

Au fost abordate și acțiunile care ar putea fi întreprinse pentru a facilita conversiunea permiselor de conducere moldovenești și liberalizarea accesului producției moldovenești pe piața britanică.

„I-am mulțumit ministrului britanic de externe pentru faptul că, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord sprijină constant dezvoltarea și consolidarea democrației și rezilienței Republicii Moldova”, a menționat ministrul Popșoi.

La rândul său, omologul britanic a asigurat de susținerea Regatului Unit pentru modernizarea țării noastre.

Ucraina: o bătrânică a străbătut circa 10 km prin bombardamente pentru a ajunge pe un teritoriu controlat de ucraineni

Lidia Stepanivna, în vârstă de 98 de ani, a străbătut circa 10 km prin bombardamente până a ajuns pe un teritoriu liber, controlat de ucraineni.

Ucraina: O bătrână a mers mai mulți km pe jos prin bombardamenteFoto: Poliția Ucrainei

Casa femeii din localitatea Oceretine a fost distrusă de ruși, iar rudele sale au fost rănite, scrie www.stiri.md, conform presei ucrainene.

O zi întreagă femeia a mers fără mâncare sau apă, a căzut de câteva ori fără putere. În plină luptă, bătrână a rămas miraculos nevătămată.

Seara, bătrâna a fost observată pe drum de militari, care au predat-o polițiștilor. Aceștia au dus-o la un adăpost pentru cetășenii evacuați, unde a primit îngrijirile necesare. În prezent, oamenii legii caută rudele femeii.

„Am supraviețuit acelui război și trec prin acest război. A rămas fără nimic”, spune femeia.

O companie italiană a deschis prima sa fabrică de procesare a fructelor la Căinari

Compania italiană LEONEVA a deschis prima sa fabrică de procesare a fructelor în Republica Moldova. Amplasată în orașul Căinari, afacerea italiană, a generat în jur de 25 de locuri noi de muncă și mai urmează și altele.

Fondatorul companiei, Leone Piero Antonio, care se află în Republica Moldova din 2020, a reușit deja să proceseze și să exporte mai bine de 3500 de tone de fructe, transmite IPN.

Fondatorul și administratorul companiei LEONEVA, Leone Piero Antonio, le-a mulțumit tuturor participanților la acest eveniment, spunând că reprezintă un pas important.

Omul de afaceri precizează că, lansarea și desfășurarea afacerii sale este un lucru de echipă care ajută Republica Moldova să fie și mai vizibilă în lume.

Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova, Lorenzo Tomassoni, a menționat că fabrica italiană pentru procesarea fructelor reprezintă o mișcare substanțială în acest domeniu.

Și este de remarcat faptul că, LEONEVA conlucrează cu un partener important, cunoscut ca unul dintre cei mai mari producători și exportatori de fructe la nivel global.

În următorii doi ani, urmează să fie create și alte oportunități noi de angajare. Este vorba despre o investiție de circa 1,5-2 milioane de euro.

La evenimentul de inaugurare a participat și viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al economiei și digitalizării.

„Suntem aici pentru a inaugura o nouă investiție italiană în Republica Moldova, în Căinari. Ne bucurăm foarte mult de faptul că, oameni de afaceri italieni găsesc oportunități aici, în Republica Moldova. Ne bucurăm foarte mult de fiecare asemenea pas, oricât de mic, care ne integrează tot mai mult în piața europeană”, a menționat Dumitru Alaiba.

„Atunci când un antreprenor găsește oportunitate în Republica Moldova și investește aici, acest fapt nu poate să nu bucure. Aceasta generează capacitate de export, aceasta generează locuri de muncă. Bine ați venit în Republica Moldova”, a mai spus Dumitru Alaiba, precizând că în 2023 Moldova a livrat cele mai multe prune pe  piața europeană.

sursa: www.agrobiznes.md

Tot mai mulţi moldoveni îşi cumpără certificate de vaccinare false
Articolul anterior
Valul 4 al pandemiei umple spitalele de tineri și copii
Articolul următor