Un cercetător australian a povestit că a mâncat carne de piton și crede că ar putea fi un preparat apreciat în restaurante, îndemnând lumea să mănânce șarpe, scrie Libertatea.ro.
Dr. Daniel Natusch a mâncat piton în aproape toate modurile imaginabile. „L-am făcut la grătar. L-am avut în frigărui de satay. L-am mâncat în curry. Am făcut asta alături de indigeni, în sălbăticia junglei malaysiene”, a spus el.
„Chiar și eu am preparat-o ca biltong, carne nefiartă care este uscată cu ierburi. Cu riscul de a repeta un clișeu, are un gust de pui”, spune el.
„Treci cuțitul de-a lungul spatelui șarpelui și ai un file de aproape 4 m lungime. Carne albă fermă, fără oase. Și apoi depinde de cum o prepari și, da, este grozav”, adaugă Natusch.
El crede că este, de asemenea, un fel de mâncare pe care prea puțini dintre noi l-am experimentat și că creșterea pitonilor ar putea fi mai durabilă decât producția de păsări de curte, porci sau vite.
Într-un studiu, Natusch, care lucrează la Universitatea Macquarie, din Sydney, a analizat ratele de creștere a peste 4.000 de pitoni reticulați și birmanezi, la două ferme mari din Thailanda și Vietnam, precum și cât de multă mâncare au primit reptilele.
În captivitate, un pui de piton bine hrănit își poate dubla dimensiunea în câteva săptămâni. Până la prima aniversare de un an, poate avea 4 m lungime, iar Natusch și colegii săi au descoperit că creaturile pot acumula peste 45 g de greutate corporală pe zi. În ceea ce privește transformarea proteinelor pe care le consumă în proteine pe care oamenii le pot mânca, șerpii depășesc cu ușurință orice alte specii de animale studiate până acum, inclusiv vaci, porci și găini, dar și somon și greieri.
Ei sunt de aproximativ nouă ori mai eficienți decât păsările de curte și de peste 30 de ori mai eficienți decât bovinele, ceea ce înseamnă că necesită mult mai puține proteine pentru a produce o cantitate echivalentă de carne, în același timp producând mai puțin CO₂ și metan, potrivit studiului.
Fermierii de șerpi pot produce carne de bună calitate, cu o eficiență mai mare decât cei care cresc alte animale. Cele mai mari ferme de șerpi se găsesc în Vietnam și Thailanda.
„Acesta este un sistem alternativ de creștere a animalelor care trebuie luat în serios”, susține Natusch.
„Nu spunem neapărat că toată lumea ar trebui să înceteze să mănânce carne de vită și să apeleze la pitoni, dar trebuie să existe o dezbatere despre ei, să aibă un loc mai proeminent în mixul agricol”.
În producția de animale, animalele cu sânge rece, cum ar fi șerpii, peștii și insectele, necesită cu până la 90% mai puțină energie decât mamiferele cu sânge cald, iar carnea de șarpe este deja în creștere în popularitate în țările asiatice, unde a fost consumată în mod tradițional.
Cu toate acestea, industria rămâne mică și Natusch, care conduce Grupul de specialiști în șerpi al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, consideră că ar putea avea sens să se introducă creșterea șerpilor în noi regiuni.
Europa, unde reptilele au apărut rar în meniuri, nu se află în fruntea listei sale. În schimb, el crede că ideea se potrivește probabil mai bine părților din Africa de Sud, unde secetele mai frecvente au îngreunat păstrarea animalelor tradiționale, iar șerpii au fost în mod tradițional o delicatesă.
Pitonii sunt, de asemenea, înrudiți la distanță cu oamenii, a adăugat el. Aceasta înseamnă că agenții patogeni care îi afectează e mai puțin probabil să treacă la noi, ceea ce e un risc în creșterea industrială a porcilor.
Într-o perioadă în care mulți ecologiști cer publicului să mănânce mai multe plante, consumul de șerpi carnivori ar putea părea contraintuitiv. Dar el susține că nu toate alimentele pe bază de plante sunt prietenoase cu mediul și că șerpii pot fi hrăniți cu deșeuri de proteine care altfel ar putea fi aruncate.
„Fermele mai mari [din Vietnam și Thailanda] le hrănesc cu cârnați, de obicei”, a spus Natusch. „Au acces la abatoare și ferme de porci, așa că acele ferme îi hrănesc cu lucruri precum capete de pui care sunt aruncate din abatoarele de păsări și altfel ar fi incinerate”.
În zonele rurale din Asia de Sud-Est, gospodăriile ar putea ține „câțiva șerpi sub pat” și îi pot hrăni cu șobolani prinși în orez, a adăugat el.
Cercetătorul este, de asemenea, implicat într-un proiect de cercetare în curs de desfășurare în care pitonii au fost hrăniți cu alte alimente decât carne, fără niciun efect rău aparent până acum.
„Vrem să ne uităm la implicațiile pe termen lung asupra sănătății, dar rezultatele preliminare sugerează că o parte din dieta unui piton poate fi pe bază de plante”, a spus el.
