Cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a fost în scădere timp de 2 ani consecutivi

02/06/2024

News

Cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a fost în scădere timp de doi ani consecutivi, după un declin anual de 13,3% în 2022, cererea scăzând cu încă 7,4% în 2023, la 12,72 milioane terajouli anul trecut, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Este de asemenea cel mai redus nivel al cererii de când s-a început colectarea cumulată a datelor lunare, în 2008. Reducerea vine pe fondul măsurilor cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1369/2022 al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, ca parte a planului REPowerEU de a opri dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.

Anul trecut, cei mai mari consumatori de gaze naturale din UE au redus cererea substanţial: Germania a avut o cerere de 2,96 milioane terajouli (minus 3,8% comparativ cu 2022), Italia – 2,35 milioane terajouli (minus 10%) şi Franţa – 1,36 milioane terajouli (minus 11,7%).

La nivelul UE, cererea a scăzut în 21 dintre cele 27 state membre, creşteri fiind în Finlanda (25,6%), Suedia (11,1%), Polonia (5,3%), Malta (4,5%), Danemarca (1,1%) şi Croaţia (0,8%).

Producția de gaze naturale din UE și-a continuat tendința de scădere, scăzând cu 18,6 % în 2023 față de 2022, până la 1 332 673 terajouli. Principalul producător de gaze naturale din UE, Țările de Jos, a înregistrat o scădere a producției de 35,5 %. Cu o producție de gaze naturale de 394 186 terajouli în 2023, Olanda a rămas cel mai mare producător de gaze naturale din UE, urmată de România, a cărei producție primară a fost egală cu 356 572 terajouli (o creștere de 1,4 %), și de Germania, a cărei producție primară a fost de 143 532 terajouli (o scădere de 10,7 %)

După o creștere de 4,3% în 2021, cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 13,2% în 2022, la 13,72 milioane de terajouli, potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Acesta este al treilea cel mai mic total înregistrat din 2008, când a început colectarea datelor, după minimele din 2012 (12,93 milioane terajouli) și 2014 (13,2 milioane terajouli).

Obiectivul UE a fost o reducere cu 15% a consumului de gaze între august 2022 și martie 2023, comparativ cu media din aceeași perioadă a ultimilor cinci ani consecutivi, pentru a stopa dependența blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.

Între august 2022 și martie 2023, consumul de gaze naturale al UE a scăzut cu 17,7%, comparativ cu media consumului de gaze înregistrată în aceleași luni (august – martie) între 2017 și 2022.

ATENȚIE, șoferi! Trafic suspendat, timp de trei zile, pe o stradă din Capitală

Primăria Chișinău informează despre restricționarea totală a circulației pe strada Grenoble, în perimetrul străzilor Nicolae Testemițanu – Gheorghe Asachi, timp de 3 zile, de pe 29 iunie până pe 1 iulie, curent, transmite unica.md cu referire la un comunicat al municipalității.

Măsura a fost luată în contextul avariei la rețeaua de apă și canalizare, iar ca urmare, a producerii tasării părții carosabile și necesității executării lucrărilor de reparație capitală a colectorului de canalizare menajer, gravitațional, cu D-800 mm, din beton armat.

Ne cerem scuze pentru incomoditățile create și rugăm șoferii să ocolească zona.

Doi foști deținuți au șantajat o femeie din Glodeni, cu publicarea unor imagini intime cu ea. Banii erau predestinați pentru haznaua criminală

Doi bărbați din Bălți, anterior judecați, au fost reținuți pentru șantajul unei femei. Banii erau predestinați pentru haznaua criminală, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Suspecții, anterior judecați și recent eliberați din custodia instituției penitenciare, ar fi șantajat victima, o femeie de 47 de ani din raionul Glodeni, că va publica imaginile sale cu caracter intim pe internet, după ce le-ar fi obținut de la aceasta pe rețelele de socializare.

Inițial, aceștia ar fi estorcat de la victimă suma de 50 000 de lei.

Nu le-a fost suficient și au mai cerut 20 000 lei, moment în care victima a sesizat Poliția.

Bărbații au fost reținuți pe o stradă din Bălți de ofițerii Direcției investigații ,,Nord” a INI în comun cu polițiștii din Glodeni.

Igor Grosu a anunțat prioritățile guvernării pe perioadă procesului de negocieri privind aderarea R. Moldova la UE

Fortificarea instituțiilor, lupta cu corupția și creșterea economiei rămân prioritățile autorităților de la Chișinău pe perioada procesului de negocieri cu Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în debutul ședinței plenare, care a accentuat că doar efortul consolidat va apropia țara noastră de standardele Uniunii Europene. Opoziția parlamentară însă nu a apreciat mesajul șefului Legislativului, scrie radiomoldova.md.

„Uniunea Europeană a deschis oficial negocierile cu Republica Moldova. Este un anunț așteptat pentru care s-a muncit mult în ultimii doi-trei ani. Cunoaștem că ne așteaptă drum lung și multă muncă unde va trebui ca fiecare dintre noi să depună eforturi și determinare pentru a consolida instituțiile, a continua lupta cu corupția și a crește economia”, a declarat Igor Grosu.

Entuziasmul deputaților din majoritatea parlamentară nu a fost împărtășit de cei din opoziție. Aleșii din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu s-au alăturat valului de aplauze, atunci când speakerul Parlamentului i-a felicitat cu ocazia startului negocierilor de aderare.

Precizăm că Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii Uniunii Europene au decis să deschidă negocierile de aderare. Pe 25 iunie, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală, care a dat oficial start negocierilor de aderare la UE.