Cererea Rusiei ca să-i fie plătite gazele în ruble pare să fie o rupere de contract, consideră Germania

Germania consideră o „ruptură a contractului” solicitarea Rusiei ca statele Uniunii Europene să nu-i mai plătească gazele naturale în euro sau dolari, ci în ruble, a declarat miercuri la o conferinţă de presă ministrul german al economiei, Robert Habeck, potrivit AFP, relatează Digi24.

Rusia a oprit fluxul de gaze către Germania, pentru a doua oară într-o  săptămână

„Urmează să discutăm cu partenerii noştri europeni asupra modului în care vom răspunde acestei cereri”, a adăugat oficialul german. Chestiunea ar putea fi discutată de liderii europeni la summitul lor de joi şi vineri, conform Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va mai accepta plăți în dolari sau euro pentru livrările de gaze naturale către „ţările ostile” şi a dat termen autorităţilor ruse o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi în ruble.

Decizia este o replică a Moscovei la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei, în special îngheţarea activelor Rusiei în străinătate, măsură prin care statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un „furt”.

Preşedintele rus a asigurat însă statele europene că Rusia le va furniza în continuare gaze în volumele şi la preţurile convenite, conform contractelor încheiate.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări „neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

China suspendă serviciul poştal către SUA după majorarea tarifelor vamale de către Trump. Americanii nu vor mai pri comenzile de pe Shein, Temu şi AliExpress

Hongkong Post, serviciul poştal din oraşul chinez semi-autonom, va înceta să mai manipuleze colete care vin sau se îndreaptă spre SUA, pe fondul escaladării războiului comercial, transmite CNN, citat de news.ro

Într-o declaraţie publicată miercuri în care anunţă decizia, Guvernul din Hong Kong a citat decizia preşedintelui american Donald Trump de săptămâna trecută de a elimina aşa-numita excepţie ”de minimis” pentru trimiterile poştale trimise din oraş către SUA.

”Statele Unite nu sunt rezonabile, intimidează şi impun tarife în mod abuziv”, a afirmat Guvernul în declaraţie.

”Publicul din Hong Kong ar trebui să fie pregătit să plătească taxe exorbitante şi nerezonabile din cauza actelor nerezonabile şi agresive ale SUA”, a mai transmis Guvernul.

Serviciul poştal nu va mai accepta colete transportate pe mare cu efect imediat şi nu va mai accepta colete transportate pe calea aerului începând cu 27 aprilie, a anunţat miercuri guvernul din Hong Kong într-o declaraţie.

La 8 aprilie, Trump a semnat un ordin executiv de triplare a tarifelor pentru bunurile în valoare mai mică de 800 de dolari trimise din China, inclusiv Hong Kong.

În prezent, pachetele cu o valoare mai mică de 800 de dolari au fost scutite de tarife.Iniţial, aceste bunuri urmau să se confrunte cu tarife de 30 % începând cu 2 mai.

Însă ultimul ordin executiv al lui Trump a majorat tarifele la 120% săptămâna trecută (sau un cost ”per articol poştal” de 100 de dolari începând cu 2 mai, care va creşte la 200 de dolari la 1 iunie).

Acest lucru va afecta americanii care comandă de pe site-uri precum Shein, Temu şi AliExpress, ducând probabil la creşterea preţurilor bunurilor.

Hermes depășește Louis Vuitton şi devine cel mai valoros brand de lux din lume

Hermès a devenit cea mai valoroasă casă de lux din lume, depășind cu puțin LVMH. Din cauza declinului brusc generat de vânzările trimestriale dezamăgitoare, brandul condus de Bernard Arnault a alunecat pe locul doi, scrie hotnews.ro

Capitalizarea LVMH se ridică în prezent la 245 miliarde de euro, în timp ce a lui Hermès (-0,9% la 2.328 de euro) este de 246 miliarde de euro, scrie Il Sole 24 Ore, citat de Rador Radio România.

Baza de clienți extrem de bogați, exclusivitatea mărfurilor și producția strict controlată au permis casei de modă franceze Hermès, producătoare a faimoaselor genţi model Birkin, să facă față recentei încetiniri a sectorului de lux – care a fost afectat de regresul economiei chineze și a tarifelor americane – mai bine decât rivalii săi.

O exclusivitate s-a reflectat și pe piață: acțiunile se tranzacționează la 50 de ori câștigul, un multiplu mult mai mare decât orice alt brand de lux.

Astfel, Hermès a redus treptat decalajul de valoare de piață față de rivalul francez LVMH (Moët Hennessy – Louis Vuitton), deținut de Bernard Arnault.

Producătorul genţilor Kelly și Birkin „se bucură probabil de cea mai mare putere de stabilire a prețurilor, datorită dezirabilității de neegalat a mărcii sale”, potrivit Barclays, care spune că marca nu va trebui să crească prețurile la fel de mult ca rivalii pentru a compensa impactul taxelor lui Trump asupra marjelor sale de profit.

Mai mult, în timp ce Bernard Arnault a transformat grupul LVMH într-o companie cu peste 80 de mărci, producând genți, bijuterii și băuturi spirtoase de ultimă generație, Hermès a rămas un grup cu o singură marcă.În 2010, Arnault a achiziționat o acțiune în companie, sperând să o aducă în regatul său, însă avansurile i-au fost respinse de consiliul de administrație de la Hermès.

Fost preşedinte peruan condamnat la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani. Alți trei foşti preşedinţi peruani implicați în această schemă de corupție, condamnați

Fostul preşedinte peruan Ollanta Humala, în vârstă de 62 de ani, a fost condamnat marţi la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani în scandalul de corupţie legat de gigantul brazilian al construcţiilor Odebrecht, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Ollanta Humala este al doilea dintre cei patru foşti preşedinţi peruani care a fost implicat în această vastă afacere care a dus după gratii zeci de lideri politici şi de afaceri din America Latină.

Condamnarea survine la mai bine de trei ani de la începutul procesului împotriva lui Humala, care a condus Peru din 2011 până în 2016. Apărarea a indicat imediat că va ataca decizia.

Soţia lui Ollanta Humala, Nadine Heredia, urmărită şi ea în acest dosar, a fost condamnată de asemenea la 15 ani de închisoare. Absentă la audiere, judecătorul a dispus arestarea acesteia.

În octombrie 2024, un alt fost preşedinte peruan Alejandro Toledo, în vârstă de 78 de ani, a fost condamnat luni de un tribunal din Lima la 20 de ani şi şase luni de închisoare pentru corupţie şi spălare de bani în scandalul gigantului din domeniul construcţiilor Odebrecht.

Potrivit procurorilor, fostul preşedinte peruan (2001-2006) a luat mită 35 de milioane de dolari de la compania cunoscută anterior sub numele de Odebrecht, în schimbul acordării unui contract pentru construirea drumului care leagă acum coasta de sud a Peru de o zonă amazoniană din vestul Braziliei.

El a susţinut că este nevinovat după dezvăluirile făcute în 2016 de grupul brazilian justiţiei americane despre un vast sistem regional de corupţie vizând obţinerea de contracte publice.

În acest dosar au fost implicați alți doi președinți din Peru, Pedro Pablo Kuczynski (2016-2018) şi Alan Garcia (2006-2011), care s-a sinucis în 2019, când era pe punctul de a fi arestat în legătură cu acest caz.

Anna Netrebko și-a pierdut locul de muncă. Casa de discuri germană a reziliat contractul cu cântăreața
Articolul anterior
Declarație oficială! Guvernul SUA declară că armata rusă a comis crime de război în Ucraina
Articolul următor
Close menu