Chateau cu specific francez în stânga Nistrului! Două tinere surori au transformat pasiunea tatălui lor într-o afacere de familie

Două tinere surori din localitatea Gîsca, regiunea transnistreană, au transformat pasiunea tatălui lor într-o afacere de familie. Alexandra Calașnic și Elizaveta Prihodko au recreat atmosfera unui chateau francez chiar în curtea părinților. Acum orice vizitator se poate bucura de experiența turistică oferită de crama Kislov – de la plantația de viță-de-vie, la curte și beci – toate adaptate specificului francez.

„Noi, împreună cu sora mea, am practicat viticultura încă din copilărie. Am plantat vița de vie fiind adolescente. Ne ocupam de plantare, de legarea viței și cunoșteam în totalitate toate aspectele îngrijirii viței-de-vie. Însă, atunci eram doar un simplu ajutor pentru părinți”, își amintește Alexandra Calașnic.

Alegerea numelui pentru vinărie nu a fost deloc întâmplătoare. Denumirea vinăriei este o moștenire transformată într-o legendă care pune în valoare întreaga afacere.

„Kislov este numele de familie al stră-străbunicului nostru. Este extrem de interesant că în 1914 întreaga zonă – câmpia și dealul – era acoperită de plantațiile lui de viță-de-vie, unde el cultiva strugurii acum 100 de ani”, relatează Alexandra.

În 2014, când tatăl lor a decis să planteze viță-de-vie acolo, au descoperit istoria podgoriei de familie. Astfel, la intrarea în cramă, turiștii află mai întâi legenda locului, apoi descoperă faptul că la Kislov tradiția și inovația sunt îmbinate armonios.

„Aceste teascuri sunt inima vinăriei noastre și le-am moștenit de la Alexandr Kislov, stră-străbunicul nostru. În prezent, ne folosim de ele și fac parte din munca noastră zilnică”, povestește Elizaveta.

În timp ce tatăl lor este responsabil de tehnologia de producție a vinului, cele două fiice au în gestiune planul de afaceri, promovarea vinăriei și atragerea noilor oportunități.

Astfel, în 2022 tinerele au participat la concursul de granturi finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Așa au obținut suma de 15 mii de euro pentru a dota crama cu cele necesare.

„Crama și plantația de viță-de-vie nu sunt prea mari. Avem un număr restrâns de soiuri, așa că suntem interesate să experimentăm ceva nou. Pentru asta, avem nevoie de echipament suplimentar, echipament care, de altfel, este destul de costisitor. Datorită grantului am achiziționat butoaie de stejar franțuzesc și american, care ne-au permis să creăm o nouă linie de vinuri de calitate premium”, spune Alexandra.

„Recipientele de fermentare au o importanță imensă, deoarece calitatea vinului este determinată anume aici. Fără aceste tancuri de fermentare, nu putem lucra. Putem să operăm fără recipiente suplimentare, dar nu putem fără tancurile de fermentare… pentru că în aceste recipiente are loc procesul de fermentație, cel mai important proces”, explică Elizaveta.

Pe lângă butoaie, au mai fost achiziționate și alte tipuri de recipiente, fermentatoare, inclusiv un dopuitor și un etichetator.

„Acesta este dopuitorul/capsatorul nostru pe care l-am folosit înainte de a primi grantul. Înainte, fiecare sticlă era îmbuteliată manual, doar tata făcea asta, iar noi îl înlocuiam uneori. Era complicat fizic, dar acum bunica noastră face această operațiune cu doar două apăsări, una, două, așa că și ea este, de asemenea, implicată în proces”, povestește Elizaveta.

În afacerea de familie se implică toți – începând cu cele două surori, părinții și chiar și buneii. Deși este o afacere de familie, în cadrul vinăriei sunt create și locuri noi de muncă, astfel pe lângă familia extinsă mai sunt angajate alte patru persoane, care se implică cu aceeași dedicație. Prin urmare, la crama Kislov sunt produse aproximativ 6000 de sticle de vin anual.

„Ne preocupăm foarte mult de calitate, de la cultivarea viței de vie până la ultimul dop de pe sticlă. Totul se face manual, de noi, și suntem mândri de ceea ce le oferim oamenilor. Grantul ne-a ajutat să îmbunătățim și mai mult calitatea, astfel încât să putem satisface pe deplin cerințele noastre de producție”, mai adaugă Elizaveta.

Din cele peste 240 de vinării și crame înregistrate la Oficiul Național al Viei și Vinului poate fi mai complicat să te faci remarcat sau să-ți găsești unicitatea. Așa că pentru a fi diferite și pentru a le oferi vizitatorilor ceva special, Alexandra și Elizaveta au amenajat un cinematograf în aer liber.

„Este o idee unică, deoarece nimeni în regiunea noastră și în Moldova nu are un cinematograf în podgorii. Este ceva nou și romantic, iar oamenii sunt dispuși să vină de departe pentru a experimenta acest lucru”, spune Alexandra.

„Aici avem un cinematograf în aer liber, excursii, diverse evenimente, corporative, nunți. De asemenea, oferim cursuri de somelier. Așadar, avem o gamă largă de activități pe teritoriul nostru și vrem să le extindem și mai mult”, adaugă Elizaveta.

Alți 13 tineri antreprenori și antreprenoare precum Alexandra Calașnic și Elizaveta Prihodko au fost selectați/selectate prin concurs de programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, pentru a lansa sau pentru a dezvolta o afacere.

Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

material realizat de PNUD Moldova

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.

Cea mai urâtă mașină făcută vreodată! Rusia lansează primul vehicul electric
Articolul anterior
De sărbători, aveți grijă la produsele consumate! Recomandările ANSA pentru a evita toxiinfecțiile alimentare și risipa de produse
Articolul următor