Moscova își intensifică propaganda şi vorbeşte despre pretinse „operațiuni ucrainene sub steag fals”, pentru a distrage atenția de la lipsa unor progrese pe front.
Este concluzia la care au ajuns experții Institutului american pentru Studiul Războiului. În ultimele ore tot Kremlinul a acuzat Ucraina de atacuri cu drone pe teritoriul rusesc și de plănuirea unui atac cu substanțe chimice, transmite stirileprotv.ro.
Asemenea teorii înșelătoare se vor înmulți, cred analiștii, pe măsură ce contraofensiva ucraineană capătă contur. Nu există însă consens, în privința momentului în care Ucraina își va lansa asalturile. Acum, sau când ajung tancurile din occident.
Preşedintele chinez şi omologul sau din Belarus, aflat în vizită la Beijing, au emis o declarație comună în care au cerut încetarea focului în Ucraina şi negocieri de pace. Vizita lui Aleksandr Lukashenko în China a înteţit însă temerile că liderul de la Minsk ar acţiona ca un intermediar care va încerca să obţină ajutor militar pentru Moscova.
Patrick Ryder, general: ”Dacă Beijingul ar furniza arme letale Rusiei, asta ar extinde în mod semnificativ conflictul”.
Antony Blinken, secretar de stat SUA: ”China nu poate să avanseze propuneri de pace şi, în acelaşi timp, să alimenteze războiul declanşat de Rusia. Am avertizat foarte clar China în legătură cu implicaţiile şi consecinţele unei asemenea decizii. Statele Unite n-ar ezita, de exemplu, să sancţioneze companii ori indivizi din China care încalcă sancţiunile ori sprijină în vreun fel efortul rusesc de război”.
Beijingul a ripostat tăios.
Mao Ning, purtător de cuvânt al Ministerului de externe chinez: ”În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, China a promovat activ negocierile de pace şi a făcut presiuni pentru o rezolvare politică a crizei. SUA n-au niciun drept să dicteze în privinţa relaţiilor noastre cu Rusia! Nu vom accepta niciodată presiuni din partea americanilor”.
Analiştii occidentali consideră totuşi puţin probabil ca Beijingul să ajute militar Rusia. O asemenea decizie „ar schimba complet jocul, şi nu doar pentru războiul din Ucraina”. Ar pune China într-o poziție de adversitate mult mai directă cu Statele Unite și NATO, şi ar accelera decuplarea de Occident. Cu toate acestea, potrivit istoricului Ian Bremmer, China „ar putea folosi această amenințare pentru a forța un acord de pace, pentru a obține concesii din partea Occidentului în alte domenii sau pentru a slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina”.
Pe de altă parte, ministerul rus al Apărării acuză Ucraina de multiple tentative de atacuri cu drone împotriva unor obiective de infrastructură civilă, precizând că acţiunile au eșuat. Unul dintre incidente ar fi avut loc la 110 km de Moscova lângă o staţie Gazprom, iar în Belgorod o dronă ar fi intrat pe fereastra unui apartament.
Nu este însă deloc exclus ca bătălia cu drone să facă parte din scenariul prin care Kremlinul vrea să ţină propria populaţie în alertă şi, prin urmare, convinsă de justeţea războiului patriotic de supravieţuire, pe care Putin susţine că-l duce în Ucraina.
Tot aşa s-ar explica şi faptul că Putin a promulgat legi care protejează limba rusă de împrumuturile din limbi străine. Iar astăzi au fost prezentate în parlamentul rus noi amendamente legislative care înăspresc și mai mult legislația privind cenzura, prevăzând până la 15 ani de închisoare pentru discreditarea forțelor armate și a organizațiilor militare precum Wagner.
În altă ordine de idei, apar indicii că Ucraina se pregătește să declanșeze mult așteptata ofensivă de primăvară împotriva forțelor ruse de invazie. Însuşi preşedintele Zelenski a declarat că „e iminentă mobilizarea luptătorilor pentru eliberarea pământului ucrainean”.
Declaraţia ar putea fi una de pură propagandă, dacă n-ar fi coroborată de postarea unuia dintre cei mai cunoscuți corespondenți de război din Ucraina. Neil Hauer, colaborator al CNN, The Guardian ori CBC, a scris că un blackout mediatic urmează să intre în vigoare în Donbas și în regiunea Zaporojie. De asemenea, efective mari de soldați ucraineni sosesc de câteva zile în Est.
În sfârşit, în cadrul unei audieri în Congres, responsabili de la Pentagon au dat asigurări că Ucraina foloseşte în mod corespunzător armele şi echipamentele livrate de Washington în ultimul an.
Pat Ryder, purtător de cuvânt Pentagon: ”Până acum nu am descoperit nicio dovadă de irosire ori gestionare necorespunzătoare a asistentei militare oferite Ucrainei!”.
Agenții economici au mai multe depozite bancare, decât iau credite
Deși sistemul bancar al Republicii Moldova oferă dobânzi competitive pentru agenții economici, 90% din creditele noi accesate de către aceștia compensează creditele vechi. Chiar și cele 10% care sunt credite noi, ca volum sunt mai mici decât depozitele agenților economici din bănci. „Agenții economici au mai multe depozite bancare, decât au luat credite bancare. Acest lucru înseamnă că economia noastră are o problemă foarte mare, care nu a mai fost înregistrată vreodată”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 22 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând volumul creditelor noi accesate, de la bănci, de către persoanele juridice, expertul a spus că în 2000 acesta era de 2,8 miliarde de lei (mild/lei), în 2005 – 12,3 mild/lei; 2015 – 21,5 mild/lei; 2020 – 23,6 mild/lei; 2023 – 37,5 mild/lei; iar în 2024, primele nouă luni – 31,6 mild/lei. „În cele trei trimestre, volumul creditelor contractate de către companiile moldovenești au atins un record fără precedent în istoria țării – 31,6 mild/lei. În valoare anuală, a depășit cifra de 42,2 mild/lei. Așa ceva nu a fost niciodată. Până în 2010, creditarea a ajuns la 21 mild/lei. Apoi, zece ani, creditarea nu a depășit 23 mild/lei anual. A crescut, din 2020 și până la jumătatea lui 2022, la 36 mild/lei. De atunci și până la începutul anului curent, s-a stat la nivelul de 37 mild/lei, iar de la începutul anului avem o accelerare”, a spus expertul.
Despre modificarea soldului creditelor bancare, accesate de către persoanele juridice, expertul a declarat că în 2020 s-au luat credite noi de 23,7 mild/lei, iar suma creditelor vechi întoarse a fost de 20,6 mild/lei. În 2021, suma creditelor noi luate a totalizat 28,9 mild/lei, iar a creditelor vechi întoarse – 24,8 mild/lei. În 2022: credite noi luate – 36,4 mild/lei, iar creditele vechi întoarse – 31,6 mild/lei. 2023: credite noi – 37,5 mild/lei, iar credite vechi întoarse – 37,3 mild/lei. În 2024, în primele nouă luni: credite noi – 31,6 mild/lei, iar credite vechi întoarse – 27 mild/lei. „90% din creditele noi luate practic acoperă întoarcerea creditelor vechi. Din 2020 și până în prezent, mediul de afaceri a luat credite noi de 157,5 mild lei și au întors credite vechi de 141,3 mild lei. Creditarea reală a fost de 16,2 mild/lei”, a declarat expertul.
Cu referire la creditarea netă a mediului de afaceri de către bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că agenții economici, au luat în trimestrul trei din 2024 credite în valoare de 11,9 mild/lei, au întors credite vechi de 10 mild/lei și au făcut depozite bancare de 2,8 mild/lei. Astfel, creditarea netă a fost negativă. „Au luat credite de 11,9 mild/lei, au întors băncilor pentru creditele vechi 10 mild/lei și au făcut depozite la bănci de 2,8 mild/lei. Ei au luat din bănci 11,9 mild/lei, dar au dus la bănci 12,8 mild/lei. Creditarea netă a fost negativă. Cifra impresionantă de 11,9 mild/lei, din trimestrul trei, nu spune nimic dacă nu ne uităm la depozitele pe care le-au făcut agenții economici. Din cele 19 trimestre, din 2020 și până în prezent, în 12 trimestre creditarea netă a agenților economici a fost negativă. Ei au dus mai mulți bani la bănci decât au luat credite. Indicatorul care ne arată situația din economie nu este volumul de credite noi luate, nu este soldul creditelor noi luate, dar este creditarea netă”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Analizând creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar, de-a lungul timpului, economistul a menționat că în 2000 a fost de 1,1 mild/lei; în 2005 – 4,1 mild/lei; 2010 – 12,4 mild/lei; 2012 – 18,8 mild/lei; 2015 – 17 mild/lei; 2020 – 0,5 mild/lei; 2022 – 2,4 mild/lei; 2023 – minus 8,2 mild/lei; iar în 2024, trimestrul trei – minus 9,4 mild/lei. „Până în 2012, creditarea netă a fost în creștere. Agenții economici, anual, luau mai multe credite, decât făceau depozitele. După 2012/2013 a fost o scădere continuă a creditării nete a businessului. În 2021 a fost înregistrat un fenomen fără precedent în istoria țării. Creditarea netă a fost negativă. Volumul creditelor luate a fost mai mic cu 700 mil/lei decât volumul depozitelor făcute. În acest an, creditarea netă a ajuns la un nivel mic. Agenții economici țin în bănci cu 9,4 mild/lei mai mult decât au luat credite. Avem acest indicator arată că problema nu este în sistemul bancar, dar în mediul de afaceri, care este unul foarte sensibil și foarte slab. Se teme să facă investiții și acest lucru se vede clar pe creditarea netă a businessului”, a menționat economistul.
Raportat la PIB, creditarea netă a persoanelor juridice de către bănci în 2000 a fost de 5,6%; în 2005 – 9,1%; 2007 – 14,7%; 2008 – 12,5%; 2010 – 12,8%; 2012 – 17,8%; 2015 – 11,7%; 2020 – 0,3%; 2022 – 0,9%; 2024, estimat – minus 2,9%. „Maxima a fost atinsă în 2012. De atunci suntem în cădere, iar din 2021 avem o situație fără precedent. Creditarea netă a businessului este negativă. Nu știu dacă undeva în lume mai este așa ceva”, a mai menționat economistul.
Făcând o corelație între creditele și depozitele bancare ale persoanelor juridice, analistul economic a afirmat că în 2005 sau luat credite de 8,4 mild/lei, iar depozitele făcute au fost de 4,3 mild/lei. În 2010, credite – 22,9 mild/lei, iar depozite – 10,5 mild/lei. 2013: credite – 37,3 mild/lei, depozite – 20,5 mild/lei. 2018: credite – 25,5 mild/lei, depozite – 21,8 mild/lei. 2023: credite – 38,6 mild/lei; depozite – 46,8 mild/lei. 2024, primele nouă luni: credite – 43,2 mild/lei, depozite – 52,6 mild/lei. „Din 2023, volumul depozitelor crește constant. Agenții economici nu se creditează, cu banii proprii nu știu ce să facă și îi duc la bănci. Creditele au crescut și ele, dar mult mai lent decât depozitele. Pentru prima dată acest fenomen a fost vizibil în 2021. În 2023 s-a repetat și în 2024 se repetă”, a afirmat analistul economic.
Referindu-se la dobânda medie a creditelor noi luate de către persoanele juridice de la băncii, expertul a declarat că în 2000, creditele în lei aveau o dobândă de 33,1%, iar cele în valută – 16,7%. 2003: creditele în lei – 19%, iar creditele în valută – 10,8%. 2006: creditele în lei – 17,8%, cele în valută – 11%. 2008: creditele în lei – 20,8%, în valută – 12%. 2014: creditele în lei – 10,2%, iar în valută – 8%. 2016: creditele în lei – 14,1%, cele în valută – 5,9%. 2021: creditele în lei – 8,2%, creditele în valută – 4%. 2023: creditele în lei – 12,1%, în valută – 6,1%. 2024: primele nouă luni: creditele în lei – 8,9%, în valută – 6,3%. „Scăderea dobânzii la creditele în lei a accelerat creditarea, dar depozile totuși sunt mai mari”, a spus expertul.
Analizând termenul creditelor noi luate de către persoanele juridice de la bănci, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2020, creditele luate pe un termen mai mare de 5 ani au fost de 2,1 mild/lei; de până la 12 luni – 3,1 mild/lei; de la 1 la 2 ani – 7,1 mild/lei; iar de la 2 la 5 ani – 11,2 mild/lei. În 2024, în primele nouă luni: până la 12 luni – 1,6 mild/lei; peste 5 ani – 3,4 mild/lei; de la 1 la 2 ani – 9,6 mild/lei; iar de la 2 la 5 ani – 16,9 mild/lei. „Creditele luate până la un an practic dispar. Au crescut brusc, la sfârșitul lui 2022, începutul lui 2023, pe fundalul crizei de atunci. Agenții economici s-a împrumutat pe termen scurt. Acum, creditele luate pe un termen mai mare de cinci ani înregistrează creșteri. Acestea sunt credite investiționale. Agenții economici, timid, înclină spre credite investiționale”, a declarat economistul.
Despre credite noi luate de către persoanele juridice de la bănci, în funcție de valută, potrivit economistului, în 2020: credite în lei – 13,7 mild/lei; credite în valută – 10 mild/lei. În 2021: credite în lei – 16,8 mild/lei, credite în valută – 12,2 mild/lei. 2022: credite în lei – 19,5 mild/lei, credite în valută – 17 mild/lei. 2023: credite în lei – 22,6 mild/lei, credite în valută – 15, 1 mild/lei, iar în 2024, în primele nouă luni: credite în lei – 19,9 mild/lei, credite în valută – 11,7 mild/lei. „În prezent, circa 65% din toate creditele noi care se dau sunt în lei. Un an mai deosebit a fost 2022, când Federația Rusă a început războiul contra Ucrainei. Atunci a fost înăsprită politica monetară de către Banca Națională. Atunci moldovenii au luat mai multe credite în valută. La noi, foarte rare au fost perioadele când s-au luat mai multe credite în valută. În rest, moldovenii practic se împrumută în lei”, constată economistul.
Cu referire la soldul creditelor bancare ale persoanelor juridice, analistul economic a menționat că în 2000 acesta a fost de 2,2 mild/lei. În 2005 – 8,4 mild/lei. 2010 – 22,9 mild/lei. 2013 – 37, 3 mild/lei. 2018 – 25,5 mild/lei. 2020 – 29,4 mild/lei. 2023 – 38,6 mild/lei. 2024, primele nouă luni – 43,2 mild/lei.
Despre creditarea mediului de afaceri, de către bănci, raportat la PIB, a afirmat că în 2000 a fost de 11,3%; 2005 – 19,4%; 2010 – 27,3%; octombrie 2014 – 33,9%; 2015 – 22,9%; 2019 – 13,5%; 2020 – 15,7%; 2022 – 14,9%; 2023 – 13,8%; 2024, primele nouă luni – 14,4%. „Cu ritmul cu care mergem, restabilirea economiei, pe care am avut-o până la jaful bancar, în cel mai bun caz, ne va lua încă vreo zece ani. Sper foarte mult că 2025 va fi anul când creditarea netă, nu pretind că va fi pozitivă, dar cel puțin va avea o tendință clară de restabilire. Un indicator care ar arăta că are loc o însănătoșire a economiei”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Sume uriașe în valută și hrivne, nedeclarate, depistate la câțiva ucraineni în vama Sculeni
În data de 22 noiembrie 2024, la pista de control pentru ieșirea din țară prin Postul Vamal Sculeni, funcționarii vamali, în colaborare cu angajații IGPF și ofițerii Frontex, au depistat mijloace bănești nedeclarate în timpul verificării unui mijloc de transport de model „BMW M760LI,” înmatriculat în Ucraina,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Vehiculul era condus de un cetățean ucrainean în vârstă de 54 de ani, având ca pasageri doi compatrioți. Toți au comunicat că nu transportă bunuri pasibile declarării.
În cadrul controlului vamal, în bagajele șoferului, printre lucrurile personale, au fost depistate mijloace financiare: 10.860 USD, 300 EUR și 201.140 grivne ucrainene (UAH).
Concomitent, în bagajul unui pasager, un bărbat în vârstă de 53 de ani, au fost depistate sume în valută: 3.800 EUR, 10.300 USD și 4.870 grivne ucrainene (UAH).
Controlul bancnotelor a fost realizat cu ajutorul echipamentului de numărare și verificare al bancnotelor, donat recent de Ministerul Afacerilor Externe al României, prin intermediul RoAid.
Mijloacele financiare ce depășesc echivalentul sumei permise pentru transportare fără declarare obligatorie au fost ridicate, iar persoanele riscă să fie sancționate contravențional în conformitate cu prevederile art. 43¹ și art. 287 alin. (10) din Codul Contravențional.
„A câștigat o femeie frumoasă, în sfârșit!” Val de reacții după desemnarea Miss Universe 2024
Victoria Kjaer Theilvig, o tânără în vârstă de 21 de ani, a fost încoronată Miss Universe 2024, iar desemnarea ei a stârnit ample comentarii printre utilizatorii de internet, scrie peroz.ro.
La doar 21 de ani, Victoria a reușit să învingă peste 120 de concurente din toate colțurile lumii, fiind desemnată Miss Universe 2024 după o competiție acerbă, care s-a desfășurat în Mexico City.
Ediția din acest an a fost mai tradițională, deși concursul a fost cumpărat recent de un mogul media din Thailanda, un susținător fervent al drepturilor persoanelor transgender.
Desemnarea Victoriei vine la scurt timp după ce Rikkie Valerie Kolle, în vârstă de 22 de ani, a devenit prima persoană transgender încoronată Miss Olanda.
De asemenea, Angela Ponce, prima femeie transgender care a concurat la Miss Universe, a deschis calea pentru altele cu câțiva ani mai devreme, când a devenit prima femeie trans care a câștigat titlul de Miss Spania.
Încoronarea Victoriei a fost celebrată de fani din toate colțurile lumii, care au considerat întoarcerea la normalitate această victorie.
„Știre de ultimă oră. Fanii sunt șocați după ce o femeie biologică a câștigat Miss Universe 2024”, a scris pe rețelele sociale comentatorul Matt Wallace.
„Ne-am întors la normalitate. Felicitări, Danemarca”, a scris un alt utilizator.
„Super. Această competiție a fost câștigată de o femeie frumoasă, în sfârșit!”, a fost de părere un alt internaut.
Care au fost concurentele clasate pe locurile secunde la Miss Universe 2024
Spectacolul strălucitor a început cu prezentarea a 30 de concurente, pe baza rezultatelor evenimentului preliminar de joi, care a inclus un concurs naţional de costume flamboaiante. Semifinalistele au defilat apoi în costume de baie, înainte ca 12 dintre ele să avanseze la prezentarea în rochii de seară.
