Cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău, numit în popor și „Doina”, unul dintre cele mai mari cimitire din Europa de Sud-Est, generează anual peste 3 mii de metri cubi de deșeuri, între care coroane și flori, confecționate din plastic, scrie ecopresa.md.
Anual, din cele 10 cimitire din municipiul Chișinău, care se află în administrarea Combinatului Servicii Funerare, se evacuează în jur de 19 mii de metri cubi de deșeuri, inclusiv decorațiuni din plastic. Acestea nu sunt reciclate (și nici reciclabile), sunt aruncate la groapa de gunoi. Coroanele și florile din plastic ajung să polueze mediul și ne îmbolnăvesc, spun ecologiștii.
Oamenii cu care am discutat la cimitirele din oraș spun că apelează la flori și coroane din materiale artificiale în special iarna, când florile vii ar fi foarte scumpe.
La Cimitirul „Sfântul Lazăr” aproape fiecare al treilea mormânt este „împodobit” cu flori și coroane din plastic. Cu cât este mai mare coroana, cu atât este mai mare omagiul adus răposatului, cred unii. Puține sunt mormintele pe care cresc flori vii.
Ajunse „urâte”, coroanele sunt aruncate în tomberoanele de pe teritoriul cimitirului, unde se pun grămadă tot felul de deșeuri – flori naturale uscate, iarbă, hârtie, carton, cutii din metal. Separat sunt colectate doar sticlele din plastic. Mihai Grumeza, șeful-adjunct al Cimitirului „Sfântul Lazăr”, a precizat pentru ecopresa.md că gunoiul de pe teritoriul cimitirului ajunge la o gunoiște din apropierea satului Ghidighici, municipiul Chișinău.
Elena Tacu: „Plasticul este o casă perfectă pentru bacterii și virusuri”
Plasticul coroanelor funerare nu este unul reciclabil, menționează Elena Tacu, activistă de mediu. „Nu au niciun element pe care să-l putem reintroduce în economie. De fapt, acesta este gunoi viitor. Fiecare coroană devine gunoi. Asta înseamnă că nepoțeii acelor persoane care au adus coroana asta, vor prinde plasticul ăsta în sol, în apă și în aer”.
Atunci când se descompune, plasticul se rupe în bucăți foarte mici, până când devine microplastic. Acesta este mai mic de un milimetru și, uneori, ajunge la dimensiuni și mai mici, de nanometri, care pot să pătrundă prin membranele celulelor în organismul uman. „Plasticul este o casă perfectă pentru organisme patogene – pentru bacterii, virusuri, diferite ciuperci. Ele ajung la noi în organism, în apa noastră și în mâncarea noastră”, subliniază Elena Tacu.
Pe lângă coroane din plastic, în cimitire mai există și alte deșeuri dăunătoare pentru sănătate și mediu. Cantități mari de sticle și pungi din plastic, veselă de unică folosință sunt aduse aici anume la sărbători.
„Chiar dacă această veselă este din plastic biodegradabil, pentru descompunere este nevoie de condiții speciale (un compost fierbinte). Trebuie fiecare să se gândească – cum să reduc cantitatea de plastic cu care vin la cimitir. Ce făceau bunicuțele noastre înainte ca să apară plasticul? Străbunica mea precis nu se ducea la cimitir cu plastic. Pomana poate fi dată așa, fără ca să fie pusă în săculeț din plastic”, remarcă activista de mediu Elena Tacu.
Potrivit ei, în locul decorațiunilor din plastic, oamenii pot să împodobească mormintele cu coroane din lemn împodobite cu flori vii, ierburi. Ca model ar fi echibanele japoneze sau cercurile de Crăciun din crenguțe din pin și din brad.
Citiți continuarea pe ecopresa.md.