Cine a fost primul moldovean lipsit de cetățenie pentru că luptă de partea rusă în războiul din Ucraina

Președinta Maia Sandu a semnat, până în prezent, doar două decrete de retragere a cetățeniei R. Moldova, invocând că persoanele respective au „săvârșit fapte deosebit de grave prin care aduc prejudicii esențiale statului”, a comunicat Europei Libere Președinția, scrie Europa Liberă.  

Despre unul dintre acestea, care se referea la politicianul pro-rus Alexandr Kalinin, presa a scris pe larg. Primul decret, semnat vara trecută, a rămas, însă, necunoscut opiniei publice.

Dumitru Miron a fost lipsit de cetățenia R. Moldova în iulie 2023. Numele lui apăruse în presă cu jumătate de an mai devreme, când el a fost identificat printre militarii alături de care președintele rus, Vladimir Putin, și-a ținut discursul de Revelion.

De la carabinier în Moldova, la maior în armata rusă

Proiectul „Evocation”, o bază de date ucraineană a „propagandiștilor, colaboratorilor și agenților” ruși implicați în războiul din Ucraina, îl etichetează pe Dumitru Miron drept „terorist”. Potrivit profilului lui de pe această pagină, Miron s-a născut pe 28 septembrie 1993, este originar din R. Moldova și-a făcut serviciul militar în unitatea de carabinieri din Comrat, iar la vârsta de 19 ani a plecat în Ucraina.

Aceeași sursă spune că Miron este, în prezent, comandant de brigadă în orașul Breanka din regiunea Luhansk, are grad de maior, a primit „ordinul pentru curaj” pentru participarea în invazia din Ucraina și a fost declarat „erou” al republicii separatiste Luhansk.

O scurtă biografie publicată pe site-ul lnr-news.ru confirmă acest traseu militar, menționând la final că Miron a fost rănit în timpul războiului din Ucraina, dar „slujește în continuare în Forțele Armate Ruse”.

Miron a fost identificat de același proiect „Evocation” printre persoanele în uniformă militară care au apărut în spatele lui Vladimir Putin în mesajul său televizat, difuzat în noaptea dintre anii 2022 și 2023.

În septembrie 2022, președinta Maia Sandu avertiza că persoanele care dețin și cetățenia Federației Ruse ar putea rămâne fără cetățenia R. Moldova, dacă se vor înrola în armata rusă pentru a lupta în războiul din Ucraina, iar cei care au doar cetățenie moldovenească riscă sancțiuni mai dure pentru mercenariat.

Solicitată de Europa Liberă în ianuarie 2024, Președinția a răspuns că, de când a preluat mandatul de președinte, Maia Sandu a semnat două decrete de retragere a cetățeniei moldovenești.

În ambele cazuri, drept temei a fost invocat un articol din legea privind cetățenia, care spune că cetățenia poate fi retrasă persoanei care „a săvârșit fapte deosebit de grave, prin care se aduc prejudicii esențiale statului”.

În luna noiembrie 2023, șefa statului i-a retras cetățenia și politicianului pro-rus Alexandr Kalinin, anchetat de procurorii moldoveni pentru propaganda războiului și inclus în lista de sancțiuni europene și canadiene pentru acțiuni contra Ucrainei.

Ala Nemerenco: Aderarea la UE înseamnă eficiență și modernizare

Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Ala Nemerenco, a declarat în cadrul unui interviu că aderarea la UE înseamnă pentru sistemul de sănătate al țării noastre standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare.

Fiind întrebată cât de departe sau cât de aproape de standardele UE este Republica Moldova în domeniul medical, Ala Nemerenco, a răspuns că normele europene pentru produsele și serviciile medicale se concentrează pe protejarea și îmbunătățirea sănătății populației, accesul la asistență medicală de înaltă calitate, precum și atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea umană, transmite moldpres.md. 

„În ultimul Raport privind extinderea, publicat de Comisia Europeană în noiembrie 2023, nivelul de transpunere a legislației UE aferent Capitolului Sănătate și protecția consumatorului (Capitolul 28) a fost apreciat cu nivelul doi din cele cinci (de la inițial la avansat) stabilite pentru gradul de aliniere la legislația UE”, susține ministrul Sănătății. 

Potrivit acesteia, normele și standardele implementate în unele domenii, precum transfuzia de sânge și transplantul de organe, reglementări în domeniul controlului tutunului, programele de formare în medicină sunt în mare măsură ajustate la cerințele europene.

„Legislația națională în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale include mai multe aspecte ce corespund normelor europene, însă necesită un șir de ajustări pentru a atinge standardele UE prin care se garantează siguranța și eficacitatea acestora. Totodată, există unele domenii care nu fac obiectul reglementărilor naționale și necesită inițierea transpunerii, precum este reglementarea drepturilor pacienților de a primi îngrijiri medicale în alte țări ale UE și procedurile de rambursare pentru aceste servicii”, a spus Ala Nemerenco. 

De asemenea, oficialul declară că acțiunile stabilite pentru Ministerul Sănătății în Planul Național de Aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană vin să asigure armonizarea deplină a sistemului juridic și instituțional național cu legislația și structura instituțională UE. 

Totodată, în cadrul interviului, Ala Nemerenco a fost întrebată despre referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care va avea loc în această toamnă, dar și cum va arăta sistemul medical autohton dacă statul nostru va adera la Uniunea Europeană. 

„Aderarea la Uniunea Europeană pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova înseamnă standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare. Câteva dintre principalele beneficii ale aderării la UE sunt standarde ridicate de calitate. Astfel, Uniunea Europeană are reguli stricte și standarde ridicate în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și siguranța pacienților. Prin aderarea la UE, sistemul de sănătate al Republicii Moldova va trebui să se alinieze acestor standarde, ceea ce va duce la o îmbunătățire semnificativă a calității îngrijirilor medicale oferite populației”, susține Ala Nemerenco. 

De asemenea, un alt beneficiu este accesul la finanțare și resurse europene. În calitate de membru al UE, țara noastră va putea accesa mai rapid fonduri europene importante destinate construcției, renovării și dotării spitalelor.

Totodată, un alt beneficiu, potrivit Alei Nemerenco, ar fi dezvoltarea resurselor umane, colaborare și schimb de experiență. 

„UE oferă programe de formare, specializare și dezvoltare profesională pentru personalul medical, îmbunătățind competențele și calitatea serviciilor oferite. Aderarea la UE va facilita colaborarea cu alte state membre și schimbul de cunoștințe și bune practici în domeniul sănătății. Republica Moldova va beneficia de experiența și expertiza altor țări europene în implementarea politicilor de sănătate”, a afirmat ministrul Sănătății. 

În acest sens, ministrul încurajează toți cetățenii să participe la referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și să contribuie astfel la construirea unui viitor mai prosper și mai sigur pentru toți. 

„Alegem să fim parte a comunității europene, cu standarde înalte în sănătate, educație și dezvoltare socio-economică. Să fim vocea schimbării și să votăm pentru un parcurs european al Republicii Moldova”, a spus aceasta. 

Peste 6.000 de ucraineni au fost evacuați din regiunea Harkov în ultimele trei zile

Forțele armate rusești își concentrează toate eforturile militare pe cucerirea orașului Vovceansk, care se află în nord-estul Harkovului. 1.600 de ucraineni au fost evacuați doar din acest oraș, ieri, și 6.000 de persoane, în total, din regiunea Harkov, de la începutul noii ofensive militare rusești.

Între timp, preşedintele Putin a propus un nou ministru al apărării, pe Andrei Belousov, numindu-l pe Serghei Şoigu secretar în Consiliul de Securitate a Ţării.

Situaţia pare să fie extrem de dificilă în oraşul Vovceansk, mai ales că ucrainenii nu au fortificaţii adecvate aici, iar ruşii au încercuit oraşul. Este vorba despre un avans de 2,5 km al ruşilor pe direcţia Vovceansk, unde Moscova a  dislocat cel puţin patru batalioane motorizate din cadrul Districtului Militar Leninngrad.

Şi Statul Major al Apărării din Ucraina a anunţat, noaptea trecută, că situaţia este dificilă în Vovceansk şi pe direcţiile Plina-Likianţi, Plina-Hliboke, Plina-Oliinikove şi Murom-Buruvatka. Kievul a anunţat şi că dislocarea de rezerve militare pentru a stabiliza situaţia în zonă continuă.

sursa

Regele Charles, dezvăluiri cu privire la un efect secundar al tratamentului chimioterapeutic pentru cancer

Regele Charles a oferit luni o perspectivă personală asupra luptei sale cu cancerul.  Monarhul a dezvăluit că și-a pierdut simțul gustului, potrivit The Independent. Mărturisirea i-a făcut-o unui veteran al armatei britanice.

În timpul vizitei efectuate luni după-amiază la Muzeul aviatic al armatei din Middle Wallop, Hampshire, regele, în vârstă de 75 de ani, a stat de vorbă cu Aaron Mapplebeck, veteran al armatei britanice și supraviețuitor al cancerului.

Cei doi au discutat despre efectele secundare ale tratamentului.

Când veteranul i-a mărturisit monarhului că și-a pierdut simțul gustului în timpul chimioterapiei pe care a urmat-o anul trecut, Regele Charles a spus că acest lucru i s-a întâmplat și lui.

I-a predat Prințului William comanda fostului regiment al Prințului Harry

Monarhul a venit cu elicopterul la ceremonia specială la care a participat și Prințul William, în cadrul căreia a predat oficial comanda fostului regiment al Prințului Harry.

Prințul Harry și Regele Charles nu s-au văzut în timpul scurtei vizite a ducelui la Londra.

sursa

15 ani fără marele poet Grigore Vieru
Articolul anterior
Percheziții în Franța la mai multe imobile deținute de Vlad Plahotniuc
Articolul următor