Cine l-a împușcat pe Donald Trump: Primele informații FBI

Acum șapte ani, Valentina Rotaru, o profesoară din satul Socola, raionul Șoldănești, o localitate cu doar 200 de locuitori de pe malul Nistrului, și-a început aventura în apicultură.

„Școala se reorganizase, profesorii au fost transferați la școala din satul vecin. Acolo aveam puține ore și un salariu mic. Soțul nu avea un lucru stabil, era greu. Am încercat să cultivăm legume, dar după primul an de muncă n-am avut unde ne vinde produsele și toate s-au stricat pe câmp. Apoi soțul a început să facă butoaie din lemn, însă acest lucrul era mai mult sezonier și tot nu ne ajungeau bani pentru tot anul”, își amintește apicultoarea.

Bunelul soțului Valentinei a fost apicultor. El l-a învățat tehnicile albinăritului, de aceea s-au decis să încerce să facă apicultură. Pentru a începe afacerea cu albine ei aveau nevoie de investiții mari, de care familia nu dispunea.

„Ne-au ajutat niște prieteni, care făceau apicultură de aproape 20 de ani. Ei ne-au dat aripi. Ne-au dăruit niște familii de albine și câțiva stupi mai vechi. Apoi soțul a meșterit în doar un an peste 50 de stupi, iar în al doilea – 70. Astăzi avem peste 180 de stupi cu albine”, spune Valentina.

An de an, având venit constant, familia a reinvestit banii câștigați, însă vânzările au început să se reducă în perioada pandemiei și apoi odată cu criza energetică, agravată de războiul din Ucraina.

Cu ajutorul Agenției Austriece pentru Dezvoltare și PNUD Moldova, ea a reușit să instaleze panouri solare la întreprindere și să reducă semnificativ cheltuielile la energia electrică. Sistemul fotovoltaic cu capacitatea 6 kW, pentru care a obținut suport, îi va acoperi consumul de curent la atelierul în care produce stupi bio din lemn, magazii pentru stupi și rame.

„Am obținut acest suport într-un moment foarte greu pentru afacerea noastră. Suntem fericiți că aceste panouri vor reduce cheltuielile la energia electrică”, afirmă Valentina.

Anul trecut apicultorii au obținut o recoltă bogată – peste șase tone de miere polifloră, de salcâm, de rapiță, de mai și floarea soarelui. Cea mai mare cantitate a fost vândută angro, iar o tonă a fost vândută cu ajutorul rețelelor de socializare.

În instituțiile de învățământ unde anul școlar va începe duminică, 1 septembrie, elevii vor avea o zi suplimentară de vacanță, iar profesorii – remunerare dublă și o zi liberă în plus, pentru disponibilitatea de a ieși duminică la lucru și a fi alături de elevi timp de 1-1,5 ore în cadrul ceremoniei de deschidere a anului școlar, informează ziua.md.

Ministerul Educației a emis o circulară în care menționează că festivitatea dedicată începerii anului de studii 2024-2025 va putea fi organizată de către școli pe data de 1 sau 2 septembrie. Decizia urmează să fie adoptată de fiecare instituție în parte după consultarea opiniei comunității școlare. Declarația a fost făcută de ministrul educației, Dan Perciun, într-un live pe Facebook.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod Galben și Cod Portocaliu de caniculă. Astfel, în perioada 17-21 august, valul de căldură va continua să se extindă și să se intensifice, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cod galben se așteaptă în unele regiuni al nordului țării. Astfel, temperatura maximă a aerului va atinge valori de +33..+35°C. În restul teritoriului se anunță Cod portocaliu, așadar, temperatura maximă a aerului va atinge valori de +36..+37°C. Totodată, urmează un front atmosferic ce poate aduce ploi zilele următoare. În rest, vremea rămâne fără precipitații.

Potrivit SHS, temperaturile minime în cea mai mare parte a țării noaptea nu vor coborî sub 20°C.

„Asigurați-vă că aveți întotdeauna o sticlă cu apă pentru hidratare. Evitați cât de mult posibil expunerea excesivă la soare între orele 11:00 și 18:00. În timpul „orelor calde” ale zilei evitați activitățile fizice care presupun un consum mare de energie (munci fizice în gospodărie, sport)”, comunică SHS.

– risc de afectare a stării de sănătate a populației (leșinuri, crize de hipertensiune, insolații, arsuri, deshidratări), îndeosebi a persoanelor din grupele de risc major (copiii, vârstnicii, bolnavii cu afecțiuni cronice, în special cardiace și respiratorii);
– afectarea capacității de muncă;
– veștejirea, uscarea, îngălbenirea frunzelor, fructelor coapte și necoapte, întreruperea creșterii culturilor agricole.