Circa 180 de persoane afectate de violență familială și sexuală s-au adresat, în doar 6 luni, la Centrul de Justiție Familială al Poliției

Timp de 6 luni, Centrul de Justiție Familială al Poliției a oferit asistență pentru circa 180 de persoane vulnerabile, afectate de violența familială și sexuală, anunță Ministerul Afacerilor Interne citat de zdg.md.

La evenimentul de raportare a rezultatelor obținute la 6 luni de la lansarea Centrului de Justiție Familială, Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a menționat că: „Peste 180 de persoane au primit deja asistență integrată în cadrul Centrului. Într-un singur edificiu, poliția împreună cu asistenții sociali, cu psihologi, cu medicii legiști sunt toți la datorie 24 din 24 de ore și sunt gata să acorde acel suport necesar victimelor. Ministerul Afacerilor Interne a reluat campania de sensibilizare în fața acestui flagel și de încurajare ca toate victimele să se adrese Centrului de Justiție Familială al Poliției.”

Din cele 149 de cazuri gestionate, 142 au fost cu referire la victime de gen feminin și 7 de gen masculin.

Au fost implicate forme de violență în familie de diferite tipuri: fizică (11); fizică și psihologică (97); fizică psihologică și economică (7); fizică psihologică, economică și sexuală (anterior) (2); psihologică (22); sexuală (8); și digitală (2). 

CJF  a găzuit în situații de criză 27 victime, oferindu-le asistența de urgență necesară.

La ce vârstă se căsătoresc, în medie, femeile și bărbații din R. Moldova. În 2023 au fost mai puține nunți

În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023, informează unica.md cu referire la Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.

În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

România trece la salariul minim european

Guvernul analizează proiectul de lege care va reglementa implementarea salariului minim european la nivelul țării noastre. Statele UE sunt obligate să implementeze Directiva  privind salariul minim adecvat începând cu 15 noiembrie.

Salariul minim european va fi stabilit în baza unor indicatori economici, transparenți și previzibili. Astfel, politicienii nu vor mai putea manipula alegătorii, în campania electorală, promițând  venituri mai mari în schimbul voturilor.

Guvernul pregătește legea salariului minim european

Pe masa ședinței de vineri se află un proiect de lege menit să reglementeze salariul minim adecvat, în conformitate cu Directiva UE. Actul normativ elaborat de Guvernul  Ciolacu propune modificarea Codului Muncii  în acord cu legislația uropeană.

Viitorul salariu minim european se va raporta la jumătate din salariul mediu, fiind influențat de inflație și de productivitatea muncii. În România, salariul minim este mai mic decât jumătatea salariului mediu și nu asigură un nivel de trai decent. Directiva europeană, pe care trebuie să o implementeze Guvernul, stabilește ca salariul minim european să fie calculat în funcție de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Fiecare țară va avea, de la 15 noiembrie, propriul salariul minim rapotat la indicatorii stabiliți de UE, menit să asigure un trai decent.

În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar de la 1 iulie va crește la 3.700 de lei. Astfel, Guvernul asigură ponderea de 50% din valoarea salariului mediu, cerută de oficialii de la Bruxelles.

Modificările propuse de proiectul de lege

Actul normativ propus de Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune modificarea articolul 160 din Codul Muncii.

UE a confirmat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au confirmat deschiderea, marţi, 25 iunie, a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat vineri preşedinţia belgiană a Consiliului UE, notează AFP citat de ziua.md.

Miniştrii de finanţe ai UE, reuniţi la Luxemburg, au adoptat oficial cadrul pentru negocierile de aderare cu aceste două ţări candidate, confirmând un acord de principiu aprobat de ambasadorii lor săptămâna trecută. Acest acord deschide calea pentru începerea oficială a negocierilor marţi, 25 iunie, la Luxemburg, a precizat aceeaşi sursă.Tot astăzi, președintele Maia Sandu a semnat decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat după ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană.În același timp, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, a fost desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Adevărul despre postul intermitent! Tot mai mulți oameni îl urmează
Articolul anterior
Mașinile noi consumă mult mai mult decât susțin producătorii. Cumpărătorii pot cere despăgubiri
Articolul următor