Rusia a recunoscut joi că aproape 500 de medici au murit de Covid-19, mult mai mulți decât se credea până acum.
Alla Samoilova, șefa Roszdravnadzor, a spus că numărul medicilor decedați este 489. Spre sfârșitul lunii mai, se vorbea de 101 asemenea decese, transmite europalibera.org.
AFP notează că noul bilanț oficial este mai ridicat și decât cel prezentat pe net de o asociație a medicilor ruși sub titlul: Lista Amintirii, care cuprinde 444 nume de medici decedați.
În declarații făcute joi, șefa Roszdravnadzor a spus că lipsa echipamentului de protecție adecvat la începutul epidemiei a fost unul din factorii care au contribuit la numărul mare de decese în rândul medicilor, dar a insistat că lipsurile au fost redresate.
Reacția Kremlinului după ce Zelenski a acuzat Rusia că atrage China în războiul din Ucraina
Rusia a respins joi declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform cărora China a fost „atrasă” în conflictul din Ucraina, spunând că Beijingul are o „poziţie echilibrată”, scrie digi24.ro
Beijingul a avertizat Ucraina să nu lanseze „comentarii iresponsabile”, după ce Zelenski a declarat că serviciile secrete ucrainene au identificat cel puţin 155 de cetăţeni chinezi care luptă alături de Rusia în Ucraina.
Zelenski a afirmat că Rusia recrutează cetăţeni chinezi prin intermediul reţelelor sociale şi că oficialii chinezi erau conştienţi de acest lucru.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că Beijingul „a fost un apărător ferm şi un promotor activ al rezolvării paşnice” a războiului şi că guvernul chinez „le-a cerut întotdeauna cetăţenilor săi să stea departe de zonele de conflict armat şi să se abţină de la participarea la operaţiuni militare oriunde”, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Întrebat despre declaraţiile lui Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu trage Beijingul în conflict.
„Nu este cazul. China adoptă o poziţie echilibrată. China este partenerul nostru strategic, prieten şi tovarăş”, a spus Peskov. „Zelenski se înşală”, a mai declarat el.
Rusia şi China au anunţat un parteneriat strategic „fără limite” cu câteva zile înainte ca preşedintele Vladimir Putin să ordone ca zeci de mii de soldaţi ruşi să intre în Ucraina în februarie 2022.
Un karatist ucrainean de 13 ani a refuzat să se urce pe podium alături de un adversar rus
Ucraineanul Evghenii Melnyk nu s-a urcat pe podiumul unei competiţii din Spania alături de un adversar rus în semn de protest faţă de invadarea ţării sale de către Rusia, relatează Le Figaro, scrie observatornews.ro.
Evghenii Melnyk, un tânăr karateka ucrainean în vârstă de 13 ani, a câştigat medalia de bronz la o competiţie organizată în Guadalajara, Spania. Însă, spre surprinderea publicului, el a refuzat să se alăture rivalilor săi pe podium, deoarece acolo se afla un sportiv rus care a concurat sub drapel neutru.
A refuzat să urce pe podium
Prezent la ceremonia de decernare a medaliilor, adolescentul a refuzat invitaţia atunci când a fost invitat să urce pe treapta a treia. Igor Grigorev, medaliatul rus cu aur, a privit surprins, la fel ca restul spectatorilor.
Momentul a fost mediatizat pe reţelele de socializare, care au primit cu reacţii împărţite actul izolat al lui Evghenii Melnyk. „Karate Project” a postat un videoclip al incidentului pe contul său de Instagram, cu menţiunea „Fără fotografii cu teroriştii”.
591 de sportivi şi antrenori ucraineni au murit
Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a anunţat la 6 aprilie că 591 de sportivi şi antrenori ucraineni au fost ucişi de Rusia în timpul conflictului. 22 sunt prizonieri, iar 11 sunt daţi dispăruţi.
Sportul ucrainean plăteşte un preţ greu pentru război, atât în termeni de pierderi umane, cât şi materiale, cu 725 de facilităţi sportive distruse de ţara agresoare, inclusiv 17 complexe olimpice şi paralimpice.
Apă potabilă de calitate pentru moldoveni. Parlamentul a votat o nouă lege
Cetățenii Republicii Moldova vor fi aprovizionați cu apă potabilă de calitate. Un proiect de modificare a Legii privind calitatea apei potabile a fost votat de Parlament în prima lectură, joi, 10 aprilie curent.
Proiectul stabilește reguli clare pentru calitatea apei și un sistem de prevenire a contaminării acesteia. De asemenea, se vor stabili proceduri pentru ca furnizorii de apă să poată obține derogări și vor fi stabilite responsabilitățile autorităților locale, care vor trebui să se asigure că toți cetățenii au acces la apă potabilă.
„Instituția responsabilă de monitorizarea calității apei potabile la nivel național este Agenția Națională pentru Sănătate Publică. La solicitarea furnizorului de apă potabilă, instituția respectivă va examina și va acorda derogările conform parametrilor stabiliți. Inițiativa legislativă conține și unele prevederi ce țin de atribuțiile autorităților publice locale. Astfel, APL-urile vor fi obligate să identifice persoanele care au acces limitat la apă, să asigure conectarea lor la rețeaua de distribuție și să informeze cetățenii despre calitatea apei”, se arată într-un comunicat emis de Parlament.
Proiectul vizează reducerea probelor de apă neconforme sub 25% chimic și sub 10% microbiologic până în 2030, modernizarea stațiilor de tratare și asigurarea dezinfecției apei în toate sistemele de apeduct.
Potrivit datelor statistice din 2023, circa 63 % din localitățile Republicii Moldova au avut acces la alimentare cu apă potabilă din sistemele publice. Cifra este în creștere cu circa 13 % comparativ cu 2018.
