Comisia Europeană le cere statelor membre să înăsprească condiţiile de intrare în UE pentru cetăţenii ruşi: „O viză valabilă nu va mai fi de ajuns”

Comisia Europeană le-a cerut vineri statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor, în contextul în care mii de ruşi încearcă să-şi părăsească ţara pentru fugi de mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin.

Kremlin de Moscú - EcuRed

„O viză valabilă nu va mai fi de ajuns pentru a intra în UE. Autorităţile de frontieră vor trebui să efectueze controale de securitate suplimentare” în cazul cetăţenilor ruşi, a indicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, potrivit AFP, preluată de Agerpres. 

Aceste noi „orientări”, transmise de Bruxelles statelor UE, „se referă numai la vizele de scurt sejur şi la controalele la frontiere, nu şi la azil. Azilul rămâne un drept fundamental”, a adăugat comisarul european. 

„Ca urmare a noului context de securitate, statele membre sunt invitate să reexamineze vizele deja acordate” cetăţenilor ruşi, a mai cerut reprezentanta Comisiei Europene. 

După mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti anunţată pe 21 septembrie de Putin, în statele UE au intrat de atunci între 10.000 şi 20.000 de persoane în plus faţă de numărul celor din perioada similară a anului trecut, dar numărul cererilor de azil este nesemnificativ, a precizat comisarul european. 

De acum înainte, o cerere de viză Schengen pentru cetăţenii ruşi ar trebui să fie efectuată în statele de origine ale acestora, iar „examinarea cererii va trebui să fie foarte restrictivă” şi „dacă apar îndoieli că solicitantul unei vize Schengen va rămâne în UE mai mult de 90 de zile, viza Schengen nu va trebui acordată”, a mai indicat Ylva Johansson. Ea a admis însă că emiterea şi revocarea vizelor ţin de competenţa statelor UE.

Focul care arde neîncetat de 4.000 de ani. Nu se stinge nici când plouă sau ninge

„Muntele care arde”, aflat în peninsula Absheron din Azerbaidjan, a primit acest nume din cauza unui foc care arde neîncetat, relatează CNN.

Burning mountain in Yanar Dag, near Baku. Azerbaijan.

„Acest foc arde de 4.000 de ani și nu s-a stins niciodată. Nici chiar ploaia, zăpada, vântul nu îl sting”, spune spune Alieva Rahila, ghid turistic la versantul Yanar Dag.

Efect secundar al rezervelor abundente de gaze naturale ale țării, care uneori se ajung la suprafață, Yanar Dag este unul dintre numeroasele focuri alimentate din subteran și care i-au fascinat și înspăimântat pe oameni de-a lungul mileniilor.

Exploratorul venețian Marco Polo a scris despre fenomenul misterios când a trecut prin Azerbaidjan în secolul al XIII-lea. Alți comercianți de pe Drumul Mătăsii au adus veștile despre flăcări în călătoriile lor prin alte țări.

Acesta este motivul pentru care țara și-a câștigat supranumele de „țara focului”.

Astfel de focuri au fost numeroase în Azerbaidjan, dar pentru că au dus la o reducere a presiunii gazului în subteran, interferând cu extracția comercială a gazelor, majoritatea au fost stinse.

Yanar Dag este unul dintre puținele exemple rămase și poate cel mai impresionant.

La un moment dat, a jucat un rol cheie în vechea religie zoroastriană, care a fost fondată în Iran și a înflorit în Azerbaidjan în mileniul 1 î.Hr.

Pentru zoroastrieni, focul era o legătură între oameni și lumea supranaturală și un mediu prin care se pot dobândi înțelegerea și înțelepciunea spirituală. Este purificator și susține viața și este o parte importantă a ritualului religios.

Astăzi, cei mai mulți turiști care ajung la Yanar Dag vin mai degrabă pentru spectacol decât pentru împlinire religioasă.

Experiența este cea mai impresionantă noaptea sau iarna. Când ninge, fulgii se dizolvă în aer fără să atingă pământul, spune Rahila.

Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground
Yanar Dag
Burning mountain, Yanar Dag, Azerbaijan
Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground, cold tourists getting close
Yanar Dag

Incident în vamă: O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor

Incident la granița României cu Ucraina, în punctul de trecere al frontierei din Vicovu de Sus. O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor de frontieră.

pompieri langa o masina implicata in accident

Aceasta a vrut să ajungă în România, dar polițiștii au observat că mașina nu era în regulă din punct de vedere tehnic pentru a circula în siguranță. I s-a permis accesul, dar fără autoturism, așa că a hotărât să întoarcă mașina și să revină în Ucraina, conform Digi24.ro.

A fost momentul în care sa lovit ghereta cu mașina. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Polițiștii au deschis dosar penal pentru distrugere.

SMS-ul a împlinit 30 de ani. Primul mesaj a fost citit de pe un telefon care cântărea peste două kilograme

S-au împlinit 30 de ani de când a fost trimis primul SMS, un mesaj test care conţinea urarea: „Crăciun fericit!” şi care a fost recepţionat pe un telefon mobil care cântărea două kilograme şi 100 de grame, scrie BBC.

Primul SMS

SMS-ul a fost trimis de pe un computer de angajatul britanic al unei firme de telefonie către şeful său, posesorul unui dispozitiv mobil de tip Orbitel 901, care se afla la o petrecere de Crăciun şi care nu a răspuns.

Mesajul, însă, devenit faimos între timp, a fost vândut, anul trecut, la licitaţie, sub forma unui token nefungibil (NFT) cu suma de 132.680 de euro.

SMS

Tehnologia SMS a început să fie dezvoltată încă din anii ’80, însă primul mesaj a fost trimis pe 3 decembrie 1992.

Obiceiul de a trimite mesaje scrise, de pe telefon, în locul apelurilor vocale, a prins, îşi aminteşte Nigel Linge, profesor de telecomunicaţii la Universitatea din Salford, chiar dacă tastaturile de tip „qwerty”, pe telefoane, erau rare.

„Telefoanele mobile erau proiectate pentru apeluri vocale şi pentru primirea mesajelor, nu pentru scrierea lor”, spune acesta.

Oamenii s-au obişnuit însă repede cu sistemul de scriere de pe o tastatură numerică, care presupunea apăsarea în mod repetat a unei taste pentru a ajunge la o literă anume.

„Obiceiul s-a răspândit iute ca focul şi în scurt timp oamenii scriau pe tastatura numerică la fel de repede ca pe o o tastatură clasică”, îşi aminteşte Ben Wood, analist şef la o firmă de consultanţă în tehnologie.

„În prezent, oamenii petrec mai mult timp uitându-se la telefon decât vorbind la ele. SMS-ul a dus la această tranziţie”, a adăugat acesta.

sursa

Șeful centralei Zaporojie a fost răpit de ruși
Articolul anterior
La Chișinău se desfășoară Ziua Națională a Vinului
Articolul următor