Consecințele exploziei nucleare din Rusia. Va fi afectată Moldova?

Autoritățile din Rusia sunt extrem de reținute în a furniza informații despre cât de gravă este explozia produsă săptămâna trecută, pe o platformă pe mare în apropiere de Severodvinsk. Ministerul Apărării rus a comunicat că au decedat două persoane. Ulterior, Agenţia nucleară rusă Rosatom a anunţat că cinci dintre angajaţii săi şi-au pierdut viaţa în urma unui test eşuat, iar alţi trei au fost răniţi.

separator
Există indicii, însă, că aceasta a avut loc în timpul testării unei rachete cu propulsie nucleară, care a eșuat. Cinci oameni au murit atunci, iar medicii care au tratat victimele accidentului au fost transportați la spitale din Moscova, pentru analize. Dmitry Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să confirme speculațiile, care au stârnit îngrijorare la nivel international.

„Accidente, din păcate, se mai întâmplă. Sunt tragedii. În acest caz, este important să ne aducem aminte de eroii care și-au pierdut viața”, le-a spus Peskov reporterilor.

Totuși, locuitorii Rusiei, dar și vecinii ei sunt speriați și pe bună dreptate. A fost înregistrată o creştere pentru scurt timp a radioactivităţii după explozia produsă joi la o bază de lansare a rachetelor în regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei).

Nivelul de radiaţii pe teritoriul României nu a crescut, în urma exploziei din Rusia, a afirmat, miercuri, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-o conferinţă de presă. Prin urmare, nu este crescută nici pe teritoriul Moldova.

El a fost întrebat de jurnalişti dacă a primit vreo informare în legătură cu incidentul din Rusia.

„Nu am primit niciun fel de informare decât cea de publică. Este un incident militar. Aşa cum a arătat şi CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare – n.r.) nu există o creştere a nivelului de radiaţii. Nici noi, la Cernavodă, unde monitorizăm aceste emisii, nu am sesizat o creştere a nivelului de radiaţii”, a arătat Ghiţă.

Se poate vorbi de creșterea nivelului de radiații? Un meteorolog intervine și explică ce se întâmplă cu norul radioactiv. Acesta susține că nu este niciun pericol pentru statele din Europa. Vântul împinge norul radioactiv către nordul Rusiei și țările din Europa ar putea scăpa de efecte.

”Exact, întrebarea este cât de departe pot ajunge aceste particule, aceste resturi radioactive dispersate în atmosferă. Vă pot prezenta un grafic care arată cum este vremea în acest moment. Și în urmă cu câteva zile situația meteo era similară. Vă uitați acum la o hartă care arată presiunea atmosferică ridicată și cea joasă, direcția vântului și puterea cu care bate. Am avut presiune ridicată, ceea ce înseamnă că intensitatea cu care a bătut vântul în întreaga regiune a fost slabă, că tot ceea ce este în atmosferă acum este împins spre nord. Vântul bate în sensul acelor de ceasornic. Când ai acest cer senin, fără vânt deasupra locului în care a avut loc explozia, înseamnă că acești curenți vor împinge particulele eliberate în atmosferă spre nord, nord-est. Practic, vântul împinge tot ce s-ar fi ridcat în atmosferă înapoi spre Rusia. Deci tot ce a ajuns în atmosferă în zilele de după accident se duce în acea zonă.

Este greu să spui că toate țările au scăpat, dar vorbim de cele mai multe dintre ele. Ne uităm acum la prognoza meteo, vântul bate dinspre Est împingând totul spre Nord. Arată că nimic din ce a fost eliberat în atmosferă nu afectează orașele din aceste țări. Toate resturile din atmosferă se duc spre nordul Rusiei (…) Depinde de ce a fost dispersat în atmosferă și în ce cantitate, de intensitatea cu care bate vântul și dacă condițiile meteorologice se schimbă radical. Dar vântul din Nordul Europei împinge totul spre regiunea nordică a Rusiei.”, a spus meteorologul, informează Digi24.

Totuși, nivelul de radiaţii în oraşul Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), a crescut de până la 16 ori la 8 august, după un accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare, a anunţat marţi Agenţia meteorologică de stat din Rusia (Rosghidromet), citată de agenţia de presă TASS, potrivit Reuters.

Ministerul Apărării rus declarase iniţial că nivelul de radiaţii s-a încadrat în parametri normali după incidentul de joi, dar autorităţile din Severodvinsk au semnalat o creştere bruscă a nivelului de radiaţii pentru o perioadă scurtă de timp.

Greenpeace a anunţat că nivelul radiaţiilor (de la Severodvinsk) a crescut de 20 de ori.

Agenţia meteorologică de stat din Rusia a apreciat marţi că a fost o creştere de 4-16 ori a nivelului de radiaţii, în baza datelor obţinute după măsurarea dozei de radiaţii gamma în şase puncte din Severodvinsk.

Valoarea medie de radiaţii pentru Severodvinsk este de 0,11 ľSv/h (micro-Sievert/oră). După vârful înregistrat de radiaţii în cursul dimineţii, valorile au început să scadă şi la ora locală 14:30 fondul de radiaţii în oraş a revenit la normal, variind între 0,13 şi 0,16 ľSv/h (micro-Sievert/oră), potrivit publicaţiei 29.ru.

Ministerul Apărării de la Moscova a clasificat informaţiile despre acest incident, iar comunicatul despre creşterea nivelului de radiaţii a fost retras de pe internet, scrie stirileprotv.ro.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

O asistentă de la neonatologie a îngrijit un prematur de 1,7 kg. 28 de ani mai tarziu, femeia a avut o surpriză. ,,Da, era el, venise la spital”
Articolul anterior
Prezentatoarea TV Tatiana Nastas a dezvăluit sexul bebelușului
Articolul următor