Controlor de tren, acuzat că a agresat sexual o tânără care călătorea singură

16/01/2023

News

Un controlor de tren este cercetat penal la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului I Bucuresti, România, dupa ce, in noiembrie anul trecut, a agresat sexual o tanara care calatorea de la Craiova la Bucuresti, informeaza Gazeta de Sud citată de aktual24.ro.

CFR Calatori demarat o cercetare interna, iar comisia de ancheta a stabilit vinovatia acestuia ceea ce a dus la sanctionarea administrativa „in conformitate cu pervederile art. 248, (1), din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii republicata in anul 2011. In acelasi timp au fost dispuse masuri complementare pentru evitarea unor astfel de situatii similare“, au transmis reprezentantii CFR.

Gazeta de Sud a transmis o solicitare CFR Calatori legata de masurile luate de companie impotriva controlorului. Insa, CFR Calatori nu a dorit sa transmita cu exactitate sanctiunile si nici nu a precizat daca barbatul continua sau nu sa lucreze in cadrul companiei.

O solicitare similara catre Sectia Regionala de Politie Transporturi Bucuresti, a avut ca rezultat deschiderea dosarului penal pe numele barbatului, pe care l-au inaintat parchetului.

„Organele de cercetare penala din cadrul Sectiei Regionale de Politie Transporturi Bucuresti – Biroul Investigatii Criminale, s-au sesizat din oficiu cu privire la evenimentul la care ati facut referire in solicitare si ulterior a fost primita si plangerea persoanei vatamate. Dosarul penal a fost inregistrat cu nr. 3779935/2022, iar al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului I Bucuresti sub nr. unic 1 1640/P/2022, in care se efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de agresiunea sexuala, fapta prev. si ped. de art. 219 alin. (l) din Cod penal. Potrivit articolului 219 alin. (l) din Codul penal, infractiunea de agresiunea sexuala este pedepsita cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi“, a precizat politia.

Tanara a povestit cum o calatorie cu trenul a devenit un cosmar, din cauza controlorului care a agresat-o sexual. Socata de cele intamplate, tanara a depus plangere la politie si spune ca isi doreste ca nicio alta fata sa nu mai treaca prin clipele oribile prin care a trecut ea.

„M-a intrebat unde merg (desi pe bilet scria foarte clar), daca fumez, daca am prieten si ce caut singura la Brasov (aceasta era destinatia finala). I-am raspuns politicos ca merg in interes de serviciu. Apoi s-a legat de legitimatia mea de student spunand ca stampila este falsa. Pana la urma a plecat si nu s-a mai intors. M-am gandit ca era plictisit si avea chef de vorba asa ca nu mi s-a parut nimic ciudat. Mi-am setat alarma telefonului sa ma trezeasca inainte sa ajung la Bucuresti si la scurt timp am adormit ….

In momentul in care a sunat alarma m-am trezit si am vazut ca trenul era oprit. Buimaca de somn, am sarit in picioare crezand ca am ajuns in gara. In acel moment, l-am vazut pe controlor in usa compartimentului. A venit spre mine si mi-a spus ca a venit sa ma trezeasca. M-am intins dupa bagaj, iar el m-a apucat de mana. M-a inghesuit spre geam si… (…)

Am incercat sa scap, dar ma tinea strans de mana. Imi spunea ca ‘mergem amandoi cu trenul la Brasov si petrecem o noapte impreuna’. Intre timp, trenul s-a pus in miscare (de fapt eram opriti la podul Basarab). Probabil si-a dat seama ca ajungem in curand in gara pentru ca, desi inca ma tinea de mana, repeta intruna sa ii dau adresa mea de Facebook. …. M-a agresat, m-a pupat pe gura, m-a lins pe fata, m-a inghesuit in geam de parca eram un obiect la dispozitia lui. Cel mai tragic este faptul ca parea asa natural si calm in tot ce facea incat sunt convinsa ca nu sunt prima lui victima“, a spus craioveanca.

Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Dezastru în Ucraina! Armata rusă a bombardat puternic orașul Sumî, unde au fost puse la pământ un cămin de bătrâni și un orfelinat

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate.

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți. A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile.

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi.

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.

Ursula von der Leyen, din nou la Kiev: „Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul Uniunii Europene în pregătirea pentru iarnă, consolidarea apărării și progresele în legătură cu împrumuturile G7, scrie adevărul.ro.

Ursula von der Leyen a ajuns pentru a opta oară la Kiev pentru a discuta sprijinul UE pentru Ucraina în pragul iernii, conform Reuters, relatează Agerpres.

„A opta mea vizită la Kiev are loc în contextul în care sezonul rece începe în curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a scris Ursula von der Leyen pe rețeaua de socializare X.

Ursula von der Leyen a anunțat joi că 160 de milioane de euro din veniturile înghețate ale activelor rusești vor fi direcționate pentru a acoperi nevoile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a distrus aproximativ 9 gigawați (GW) din capacitatea de producție a infrastructurii energetice ucrainene, o pierdere pe care Ursula von der Leyen a descris-o ca fiind „echivalentul energetic al celor trei state baltice”.

Von der Leyen a adăugat că UE intenționează să restabilească 2,5 GW din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei și să crească exporturile pentru a furniza 2 GW de energie electrică Ucrainei.

Von der Leyen urmează să aibă o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt.