Copilă de 13 ani, dispărută de cinci zile. Se cere ajutorul oamenilor

„Aveţi răbdare”, a afirmat sâmbătă preşedintele american Donald Trump după intrarea în vigoare a unor taxe vamale suplimentare de 10% care vizează o mare parte a produselor importate de Statele Unite, recunoscând că „nu va fi uşor” având în vedere riscurile inflaţiei, relatează AFP, scrie Agerpres.

Acest plafon universal de 10%, adăugat la taxele vamale care existau anterior, reprezintă o explozie pentru comerţul mondial care urmează să se amplifice în zilele următoare. „Aceasta este o revoluţie economică şi vom câştiga”, a scris sâmbătă cu majuscule preşedintele american pe platforma sa Truth Social, cerându-le totuşi compatrioţilor săi „să aibă răbdare” pentru că „nu va fi uşor”. „Rezultatul final va fi istoric”, a promis Trump.

Aceste taxe vamale de 10% vizează o mare parte din produsele pe care Statele Unite le importă din restul lumii, deşi anumite bunuri sunt scutite pentru moment: petrol, gaze, cupru, aur, argint, platina, paladiu, cherestea, semiconductori, produse farmaceutice, sau chiar minerale care nu se găsesc pe teritoriul american. Noile tarife ale lui Trump nu vizează şi bunurile supuse unor tarife separate de „securitate naţională” de 25%, inclusiv oţelul şi aluminiul, autoturismele, camioanele şi piesele auto. Agenţii vamali americani au început sâmbătă să colecteze tariful unilateral de 10% al preşedintelui Donald Trump pentru toate importurile din numeroase ţări, urmând ca alte majorări de taxe vizând mărfuri provenite de la 57 de parteneri comerciali mari ai SUA să înceapă să fie aplicate de săptămâna viitoare, notează Reuters. Tariful „de bază” de 10% a intrat în vigoare în porturi, aeroporturi şi antrepozite vamale din SUA la ora 12.01 ET (04.01 GMT), prima fază a iniţiativei lui Trump de a respinge total sistemul de tarife convenite reciproc după al Doilea Război Mondial. Printre ţările lovite iniţial de tariful de 10% se numără Australia, Marea Britanie, Columbia, Argentina, Egipt şi Arabia Saudită.

Piețele financiare globale continuă să experimenteze o scădere abruptă după ce Donald Trump a anunțat impunerea unor taxe generale pe importurile din SUA, pentru produse din mai mult de 180 de țări și teritorii, în intervalul de la 10% până la mai mult de 50%, scrie euronews.

Piețele de acțiuni din întreaga lume au continuat să scadă vineri, după ce China a reacționat la creșterea semnificativă a tarifelor impuse de președintele SUA Donald Trump, într-un context de escaladare a războiului comercial. Răspunsul Chinei la tarifele americane a dus la o accelerare imediată a pierderilor pe bursele din întreaga lume.

Ministerul Comerțului din Beijing a declarat că va răspunde la tarifele de 34% impuse de SUA asupra importurilor din China cu propriile sale tarife de 34% pentru toate produsele americane, începând cu 10 aprilie. Statele Unite și China sunt cele mai mari economii ale lumii.

Escaladarea conflictului comercial dintre SUA și China a accelerat scăderea indicelui german DAX vineri după-amiază. Scăzând cu mai mult de 1.000 de puncte, adică aproximativ 5%, până la minimul zilei de 20.590 de puncte, principalul indice german a crescut pierderile săptămânale la 8%, potrivit agenției de știri germane dpa.

Tim Ochsner, expert în piețele de capital la Steubing AG, consideră că aceasta reflectă „volatilitatea ridicată” din prezent.

Acțiunile europene au înregistrat unele dintre cele mai mari pierderi într-o singură zi: indicii au scăzut cu aproximativ 5%. Prețul petrolului brut a căzut la cel mai scăzut nivel din 2021.Principalul indice bursier spaniol, IBEX35 (IBerian-indEX), a scăzut vineri cu aproximativ 5%. La mijlocul ședinței, indicele IBEX35 a ajuns la 12.500 de puncte.Indicele selectiv spaniol a fost singurul care a reușit să reziste cel mai bine consecințelor tarifelor anunțate miercuri seara, înregistrând o scădere de 1,2%, destul de mică în comparație cu omologii europeni, care au scăzut, în medie, cu 3%.

Franța a fost, de asemenea, afectată: cel mai mare indice al pieței sale, CAC 40, a scăzut cu aproximativ 4,3%, ceea ce a reprezentat cea mai mare scădere săptămânală a acțiunilor europene din ultimii ani.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut tuturor companiilor franceze să suspende investițiile planificate în Statele Unite.

Ministrul interimar al Economiei din Germania, Robert Habeck, a susținut aceeași poziție, adăugând că Trump „va ceda sub presiune” dacă Europa se va uni pentru un răspuns.

Ministrul francez al Finanțelor, Eric Lombard, însă, a avertizat împotriva măsurilor de răspuns la tarifele Washingtonului, spunând că acestea vor afecta și consumatorii europeni.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că a purtat o discuție de două ore cu ministrul comerțului din SUA, Howard Lutnick, și cu reprezentantul comercial al SUA, Jameson Greer.

„Am subliniat clar: tarifele impuse de SUA sunt dăunătoare, sunt nejustificate”, a scris Šefčovič pe platforma X.

„Uniunea Europeană este angajată în negocieri constructive, dar este de asemenea pregătită să își apere interesele.”

Politica tarifară agresivă a lui Trump, agravată de măsurile de răspuns ale Chinei, a avut un impact semnificativ asupra piețelor americane. Indicele S&P 500 a scăzut cu 322,44 puncte, ajungând la 5.074,08 puncte – o scădere de aproximativ 6%, încheind săptămâna la cel mai scăzut nivel de la martie 2020, când pandemia de coronavirus a zguduit economia globală.

Până acum, pe piețele financiare, puțini au câștigat de pe urma războiului comercial. Vineri, au scăzut acțiunile a 486 din cele 500 de companii din indicele S&P 500.

Prețul petrolului brut a scăzut la cel mai scăzut nivel din 2021. Prețurile altor componente economice fundamentale, precum cuprul, au scăzut și ele, din cauza temerilor că războiul comercial va slăbi economia globală.

Trump dă semnale contradictorii în legătură cu acest subiect. Vineri, el a spus că Vietnamul „vrea să reducă tarifele la zero, dacă reușesc să ajungă la un acord cu SUA”.

De asemenea, el a criticat măsurile de răspuns ale Chinei, afirmând pe platforma sa socială Truth că „China a greșit, au intrat în panică – acesta este singurul lucru pe care nu își permit să-l facă!”

Trump a spus că americanii ar putea simți „un anumit disconfort” din cauza tarifelor, dar a adăugat că obiectivele pe termen lung, inclusiv întoarcerea mai multor locuri de muncă în sectorul manufacturier din SUA, merită acest sacrificiu.Joia trecută, imediat după ce piețele bursiere au început să scadă după anunțul său privind tarifele globale, Trump a comparat situația cu o intervenție chirurgicală, în care pacientul este economia SUA, sugerând că situația se va înrăutăți înainte de a se îmbunătăți.

Deputata Olesea Stamate, exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate după scandalul cu eliberarea din penitenciar a unor interlopi deosebit de periculoși, a declarat că nu a renunțat încă la mandatul de parlamentar, deși acest lucru i-a fost solicitat de liderul formațiunii, Igor Grosu. Aceasta afirmă că va continua să lupte pentru dreptate, chiar dacă nu este clar deocamdată în ce calitate.

„Încă nu am depus mandatul de parlamentar și nu știu dacă o voi face. Deci, așa cum am promis și în campania electorală și în toate comunicările mele cu cetățenii, eu voi continua să lupt pentru dreptate și pentru justiție. Din ce ipostază voi face acest lucru, vom vedea. Deci voi comunica în scurt timp”, a declarat Stamate. în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Demisia sa din PAS vine în contextul scandalului major iscat după ce s-a aflat că mai multe persoane condamnate pentru crime deosebit de grave au fost eliberate din penitenciar, scrie IPN.

Eliberările au avut loc în baza Legii amnistiei, adoptate în anul 2021, dar și a unor amendamente ulterioare, susținute și votate de deputații PAS, Olesea Stamated printre autorii inițiativei.

Deputata spune că proiectul respectiv a fost avizat de toate instituțiile implicate.

„Proiectul a fost elaborat în consultare cu Ministerul Justiției, cu Administrația Națională a Penitenciarelor, a primit toate avizele pozitive, expertiza anticorupție, și aviz de la Guvern. Legea a fost votată nu doar de deputații PAS, ci unanim”, a precizat Olesea Stamate.

De cealaltă parte, președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a criticat reacția PAS și consideră că Olesea Stamate nu ar trebui să fie singura responsabilizată pentru o decizie colectivă.

„Îmi este neclară poziția Olesei Stamate de a justifica de una singură toate problemele care au fost comise colectiv.

În documente am văzut semnătura mai multor deputați pe acest proiect de lege. Dacă i se cere demisia doamnei Stamate, trebuie să i se ceară demisia și vicepreședintelui Parlamentului, Doina Gherman, care a semnat acest proiect. Să se ceară și demisia actualei președinte a comisiei juridice, Veronica Roșca, a ministrei Justiției, care a dat aviz pozitiv. Ce fac consilierii președinției care se ocupă de domeniul juridic, care au promulgat această lege? Este o problemă colectivă”, a declarat Dinu Plîngău.

Vineri, și-a prezentat demisia și directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falcă, după ce i-a cerut-o premierul Dorin Recean. Iar Ministerul Justiției l-a desemnat pe adjunctul lui Falcă, Alexandru Adam, șef interimar ANP.