Coșmar în vămi! Cozi interminabile de camioane stau și câte șapte zile

Cozile de până la 7 zile la granița cu România îi încurcă pe fermierii din Republica Moldova, o țară agricolă care își exportă în această perioadă recolta de floarea soarelui. Aceeași rută este folosită de camioanele ucrainene care fug din calea războiului, preferând rutele pe uscat. Acest lucru a creat unul dintre cele mai mari blocaje pe care le-a cunoscut regiunea Mării Negre, scrie Euronews citat de bani.md.

De-a lungul șoselelor moldovenești, la sfârșitul verii, puteți vedea câmpuri de floarea-soarelui de un galben strălucitor peste tot în țară. Nu este doar o priveliște frumoasă, pentru că în această țară agricolă, semințele de floarea-soarelui joacă un rol economic vital. Floarea-soarelui reprezintă 25% din totalul terenurilor cultivate în Moldova, dar a devenit din ce în ce mai dificil pentru fermieri să exporte profitabilele semințe din cauza blocajelor cauzate de presiunea suplimentară a șoferilor de camion ucraineni care încearcă, de asemenea, să exporte recoltele țării lor prin Moldova vecină, către porturile din România.

„Așteptăm aici de patru zile”, a declarat un șofer de camion ucrainean. În acest timp, el a parcurs doar 600 de metri cu vehiculul său plin de cereale. În jurul lui, sute de alți șoferi moldoveni și ucraineni sunt și ei blocați.

Aceasta este acum realitatea zilnică la granița de sud a Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești. Odată cu războiul în curs de desfășurare din Ucraina, acesta a devenit unul dintre punctele de blocaj pentru exportul de alimente în regiunea Mării Negre.

Ucrainenii așteaptă în Moldova să treacă în România. Aceștia pot sta la coadă între cinci și șapte zile în medie, potrivit Ministerului moldovean al Economiei. În România, cerealele sunt duse în portul Constanța și, de acolo, în toată lumea cu nave cargo.

Vămile românești nu fac față, așa că cea mai mare parte a așteptării se întâmplă în Moldova, un punct de tranzit crucial pentru produsele agricole ucrainene.

Șoferii sunt adunați pe marginea drumului în grupuri, cu privirea secătuită. Unii stau în tăcere pe iarbă; alții împart mâncare și vorbesc în liniște. Nu există facilități de așteptare, au spus șoferii. Ei folosesc tufișuri pe post de toalete și bidoane de apă pentru dușuri. Mulți au călătorit sute de kilometri din Ucraina, doar pentru a rămâne blocați aici.

Este fără precedent pentru punctul de trecere a frontierei de la Giurgiulești. Numai în luna octombrie, 1307 camioane încărcate au traversat frontiera moldo-ucraineană prin Reni-Giurgiulești, a declarat Mailin Aasmäe, Misiunea UE de asistență la frontieră pentru Moldova și Ucraina.

Și nu se întrevede niciun sfârșit pentru criză. Timpul mediu de așteptare aproape s-a dublat din septembrie, a adăugat Aasmäe, de la 137 de ore la 269.

O problemă globală

Până în această vară, grânele au fost exportate în principal prin intermediul navelor de marfă, dar Rusia a pus capăt Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră și a început să vizeze navele și porturile ucrainene. Marea a devenit brusc o zonă periculoasă.

În ciuda riscurilor, o mulțime de cereale ucrainene așteaptă să fie exportate. Aceasta este o problemă globală. Ucraina alimentează o mare parte din țările în curs de dezvoltare prin intermediul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră. Până în această vară, porturile ucrainene au funcționat la maximum pentru a trimite alimente celor care au nevoie.

Din iulie, toate mărfurile trebuie să fie transportate pe uscat, iar Moldova oferă unul dintre primele porturi sigure, GIurgiulești, pentru acești șoferi. „Nimic periculos nu zboară deasupra capetelor noastre aici”, a spus șoferul ucrainean de camion. „În Ucraina, indiferent unde ne aflăm în Ucraina, există întotdeauna un pericol persistent pe drum.”

Chiar și angajații portuari moldoveni văd bombele care explodează pe partea ucraineană, în portul Reni, la aproximativ zece kilometri distanță, așa că formarea de cozi lungi pe partea ucraineană nu este sigură pentru șoferi.

„Ei vizează zonele cu o concentrație mare de telefoane mobile”, a explicat Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. „Așa că, în mod firesc, îi lăsăm să treacă granița pe partea moldovenească”.

Dar călătoria acestor șoferi nu se termină aici. Ei trebuie să conducă până în România, în portul Constanța, unde cerealele sunt transportate pe nave mari. Grigore Baltag, analist economic la Ministerul moldovean al Agriculturii, a explicat că peste 90% din tranzitul de cereale și semințe oleaginoase prin Moldova are loc la Giurgiulești.

Dar iată care este problema, a explicat Garaz. Vămile românești nu au decât un spațiu limitat pe partea lor de graniță, așa că șoferii trebuie să aștepte în Republica Moldova.

Exporturile moldovenești sunt blocate de cozile lungi

Criza îi afectează și pe fermierii moldoveni, coloana vertebrală a economiei moldovenești. Pentru ei, a devenit mai greu să descarce cereale.

Toată lumea vrea să își scoată producția din țară în orice mod posibil, astfel încât exportatorii moldoveni nu pot concura cu cerealele ucrainene ieftine. Din 2022, țările exportatoare de cereale ale Moldovei au scăzut de la 25 la 14.

„Ucrainenii au stocuri substanțiale de la recolta din 2022, iar ei sunt și în mijlocul recoltei din 2023”, a explicat în septembrie un fermier moldovean, Alexei Micu.

În consecință, piața moldovenească este inundată.

Agricultura în Moldova devine din ce în ce mai dificilă, dar nu doar aici – în regiunea Mării Negre. Micu a prezis că mulți se vor îndrepta spre faliment în următorii ani.

În încercarea de a rezolva criza, guvernul moldovean creează un sistem electronic de coadă conectat la serviciile vamale ucrainene și românești.

Între timp, șoferii de la coadă își tot sună rudele și află despre bombardamente. Așa că, chiar dacă trebuie să rămână blocați la graniță zile întregi, sunt în siguranță aici.

Tânăra dispărută din Malcoci a fost găsită teafără, în regiunea Pieței Centrale din Capitală

Tânăra care a dispărut la 27 aprilie a fost găsită în regiunea Pieței Centrale din Chișinău și se află în afara oricărui pericol.

”Mulțumim tuturor pentru implicare.”, anunță Poliția.

Polițiștii din Ialoveni au fost sesizați de o femeie, precum că fiica sa de 23 ani, în seara zilei de 27 aprilie a plecat de la domiciliul familiei din localitatea Malcoci și nu a mai revenit. Oamenii legii au anunțat-o în căutare, iar astăzi fata a fost găsită.

Tornade ucigașe în SUA! Cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața

Duminică, zona centrală a SUA a fost lovită de noi tornade devastatoare. În urma acestora, cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața. Vineri au fost înregistrate 78 de tornade, în principal în Iowa şi Nebraska.

După cele 78 de tornade înregistrate vineri, sâmbătă au urmat alte 35 de tornade din nordul Texasului până în Missouri.

Potrivit Serviciului Național de Meteorologie (NWS), noi tornade devastatoare au lovit, duminică, zona centrală a Statelor Unite. În urma acestor tornade și-au pierdut viața cel puţin cinci persoane.

Kevin Stitt, guvernatorul de Oklahoma, a confirmat moartea a patru persoane în acest stat.

În orășelul Sulphur din SUA a fost înregistrat primul deces, după ce regiunea a fost devastată de tornadă. În Holdenville, la peste 100 de kilometri depărtare, cel puţin alte două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit departamentului de gestionare a dezastrelor

Presa locală a raportat că un copil de patru luni se află printre victime, potrivit BBC citat de presa română.

A patra persoană și-a peridut viața pe o autostradă la Marietta, în acelaşi stat.

În mai multe localităţi au fost înregistrate ploi puternice. Alertele meteo au rămas în vigoare întreaga zi de duminică, existând riscul de inundații, grindină și tornade.

În statul Iowa, un bărbat a murit la spital din cauza rănilor. Anunțul a fost făcut de familia acestuia, iar numărul total al morților a ajuns la cinci.

Pe lângă decesele menționate anterior, peste 25.000 de case erau fără curent în Texas. În Oklahoma, duminică după-amiază, au fost înregistrate 19.000 de case rămase fără curent.

SUA se confruntă de multă vreme cu tornade devastatoare. Impresionante din punct de vedere al fenomenelor meteorologice, tornadele fac ravagii în principal în zona centrală și în sudul țării. Experţii spun că numărul mare al dezastrelor naturale, precum furtuni, inundaţii şi incendii de pădure, se datorează şi schimbărilor climatice.

Televiziunea publică din Republica Moldova, atacată din Rusia

Televiziunea publică din Republica Moldova a fost atacată, din nou, de Rusia, alături de alte instituții guvernamentale de la Chișinău, scrie evz.ro.

Cel mai nou atac cibernetic al regimului Putin asupra site-ului Moldova 1 a fost respins luni dimineață, la ora 2:00. Duminică, site-ul postului public de televiziune din Republica Moldova a fost atacat pentru prima dată de hackerii ruși.

Atacurile au fost de tip DDos și provin din Rusia. În același timp, infractorii cibernetici ai regimului Putin au atacat și site-urile mai multor instituții guvernamentale din Republica Moldova. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului de la Chișinpu, Daniel Vodă, astfel de atacuri cibernetice ale hackerilor plătiți de regimul autoritar de la Kremlin au loc aproape în fiecare zi.

Atacuri în valuri ale hackerilor ruși

Primul atac de tip DDoS – care presupune inițierea a milioane de cereri de accesare a site-ului – asupra paginii web moldova1.md a avut loc sâmătă seara. În urma unui astfel de atac, dacă este găzduit pe servere cu capacitate mică, site-ul devine devine inaccesibil.

Atacul hackerilor ruși de sâmbătă a durat circa două ore și jumătate, iar site-ul a fost căzut circa 20 de minute. Vitalie Eșanu, responsabil al companiei de mentenanță a site-ului, a anunțat că a luat măsuri pentru a evita asemenea situații.

„În momentul în care am aflat că suntem atacați, am majorat de 16 ori capacitatea serverelor. În al doilea rând, noi suntem în spatele unui perete de protecție. Am activat opțiunea ca la orice deschidere la Moldova 1 să fie verificat dacă este bot sau persoană fizică”, a declarat Eșanu pentru Moldova 1.

Cum se apără Republica Moldova de războiul hibrid al Kremlinului

Iar Daniel Vodă, purtător de cuvânt al Guvernului, a confirmat că au fost atacate, concomitent ,și unele site-uri guvernamentale, dar a precizat nu a fost vizată infrastructura critică guvernamentală.

Una dintre măsurile de protecție adoptate de siteurile guvernamentale este restricționarea numărului de accesări ale paginilor web din afara țării, iar Guvernul a recomandat și sectorului privat să procedeze la fel.

Atacurile cibernetice ale regimului Putin asupra paginilor web din Republica Moldova au luat amploare după invazia Rusiei în Ucraina. Astfel, din 2022 încoace, mai multe sisteme informaționale, platforme și portaluri publice ale Republicii Moldova au fost sparte, la fel și paginile de telegram ale unor oficiali.

Pentru a răspunde războiului hibrid declanșat de regimul autoritar de la Moscova, Republica Moldova a creat Agenția de Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”. Cele două instituții sunt gândite să garanteze mai multă siguranță în mediul digital.

Un cetățean rus, căutat pe Interpol, prins în vama Leușeni
Articolul anterior
#unicLifeHacks: Ce încălțăminte purtăm toamna aceasta? Ghidul modelelor de top
Articolul următor