Credința în Dumnezeu scade. Un nou minim istoric înregistrat, conform sondajelor

Marea majoritate a adulților din SUA cred în Dumnezeu, dar procentul actual, de 81%, este în scădere cu șase puncte procentuale față de 2017 și este cel mai scăzut din măsurătorile efectuate de Gallup. Între 1944 și 2011, mai mult de 90% dintre americani credeau în Dumnezeu.

SUA: Credința în Dumnezeu scade la 81%, un nou minim istoric

Sondajul Gallup „Values and Beliefs” din 2-22 mai arată că 17% dintre americani spun că nu cred în Dumnezeu, transmite G4media.ro

Gallup a pus această întrebare pentru prima dată în 1944, repetând-o din nou în 1947 și de două ori în anii 1950 și 1960. În aceste ultime patru sondaje, un procent constant de 98% a afirmat credința în Dumnezeu. Când Gallup a pus întrebarea aproape cinci decenii mai târziu, în 2011, 92% dintre americani au spus că ei cred în Dumnezeu.

Un sondaj ulterior, în 2013, a constatat o scădere sub 90%, ajungând la 87%, nivel unde s-a situat în trei sondaje ulterioare între 2014 și 2017, înainte de scăderea din acest an la 81%.

În ultimii ani, Gallup a adresat și alte întrebări menite să măsoare credința în Dumnezeu sau într-o putere superioară. Toate au găsit marea majoritate a americanilor răspunzând afirmativ; atunci când li s-a oferit opțiunea, între 5% și 10% au spus că sunt „nesiguri”.

Americanii mai tineri și liberali sunt cei mai puțin predispuși să creadă în Dumnezeu

Credința în Dumnezeu a scăzut cel mai mult în ultimii ani în rândul adulților tineri și al persoanelor aflate la stânga spectrului politic. Aceste grupuri înregistrează scăderi de 10 sau mai multe puncte procentuale comparând cifrele din 2022 cu o medie a sondajelor din 2013-2017.

Majoritatea celorlalte subgrupuri cheie au înregistrat cel puțin un declin modest, deși conservatorii și adulții căsătoriți nu au înregistrat practic nicio schimbare.

Grupurile cu cele mai mari scăderi sunt, de asemenea, grupurile care sunt în prezent cel mai puțin predispuse să creadă în Dumnezeu, inclusiv liberalii (62%), tinerii adulți (68%) și democrații (72%). Credința în Dumnezeu este cea mai ridicată în rândul conservatorilor (94%) și al republicanilor (92%).

Patru din 10 americani spun că Dumnezeu aude rugăciunile și interveni

O întrebare a sondajului a fost dacă Dumnezeu aude rugăciunile și dacă Dumnezeu intervine atunci când oamenii se roagă.

Aproximativ jumătate dintre cei care cred în Dumnezeu – echivalentul a 42% din totalul americanilor – spun că Dumnezeu aude rugăciunile și poate interveni în favoarea unei persoane. Între timp, 28% dintre toți americanii spun că Dumnezeu aude rugăciunile, dar nu poate interveni, în timp ce 11% cred că Dumnezeu nu face niciuna dintre aceste lucruri.

Aproape trei sferturi dintre cei mai religioși americani, definiți ca fiind cei care participă la slujbe religioase în fiecare săptămână, spun că cred că Dumnezeu aude rugăciunile și poate interveni, la fel ca și puțin peste jumătate dintre conservatori și republicani, precum și 25% dintre liberali și 32% dintre democrați.

Treizeci la sută dintre tinerii adulți cred că Dumnezeu aude rugăciunile și poate interveni.

Concluzie: Mai puțini americani cred astăzi în Dumnezeu decât acum cinci ani, iar procentul a scăzut și mai mult față de anii 1950 și 1960, când aproape toți americanii credeau în Dumnezeu. Cu toate acestea, marea majoritate a americanilor cred în Dumnezeu, indiferent dacă asta înseamnă că ei cred că o putere superioară ascultă rugăciunile și poate interveni sau nu. Gallup a documentat însă scăderi mai mari în ceea ce privește participarea la viața religioasă, apartenența la biserică și încrederea în religia organizată, sugerând că practica credinței religioase s-ar putea schimba mai mult decât credința de bază în Dumnezeu.

Starea de alertă la Aeroportul Chișinău: Cineva a activat intenționat butonul antiincendiu de la etajul 2

Un semnal de alertă de incendiu ar fi pornit intenționat Aeroportul Chișinău la de către persoane necunoscute care ar fi activat butonul antiincendiu la etajul 2 al zonei sterile. Starea de alertă a fost anulată, iar oamenii legii interprind măsuri speciale de investigații pentru a identifica făptașul, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

”Pompierii au intervenit ĭn urma declanşării alertei de incendiu la Aeroportul Internaţional Chişinău

Ĭn dimineaţa zilei de 10 ianuarie 2025, pompierii IGSU au fost solicitaţi la Aeroportul Internaţional Chişinău, după ce Serviciul 112 a fost anunţat despre declanşarea sistemului de alarmă la incendiu. Apelul a fost recepţionat la ora 8 :40. La faţa locului au fost îndreptate 3 echipe de salvatori. Angajaţii IGSU urmează să meargă în recunoaştere pentru a stabili dacă există vreo o sursă de aprindere, care la moment nu a fost confirmată. Toate persoanele din interiorul Aeroportului au fost evacuate.

Circumstanţele urmează a fi stabilite pe parcurs. În urma situaţiei nimeni nu a avut de suferit.

La ora 09:02, ĭn urma, cercetărilor efectuate de specialişti la faţa locului nu a fost confirmată nici o sursă de aprindere., anunță IGSU.

Până în 2030 va fi dublat numărul de poduri peste Prut

A fost desemnată compania care va elabora Studiului de Fezabilitate pentru patru poduri rutiere noi peste Prut, a anunțat secretarul de stat la ministerul Transporturilor de la București, Irinel Ionel Scrioșteanu, transmite IPN.

Este vorba de podul nou Costești – Stânca al cărui amplasament va fi pe teritoriul județului Botoșani și al raionului Rîșcani.

Podul nou Leova – Bumbăta al cărui amplasament va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, raionului Leova.

Podul nou Leca – Falciu al cărui amplasament va fi pe teritoriul județului Vaslui și al raionului Cantemir.

Totodată, podul nou Bărboieni – Răducăneni al cărui amplasament este localizat în estul României, la nivelul județului Iași și în vestul Republicii Moldova, la nivelul raionului Nisporeni.

Până în anul 2030 ministerul român menționează că va fi dublat numărul podurilor rutiere existente.

Valoarea totală estimată pentru realizarea primei etape de proiectare a celor patru poduri peste Prut este de puțin peste un milion de lei românești fără TVA, pentru fiecare lot în parte, iar sursa de finanțare este asigurată de la bugetul statului român. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 12 luni.

Potrivit autorităților construcția acestor poduri peste Prut va duce la eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei, creșterea capacității de transport dintre cele două țări, realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T și fluidizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța.

De astăzi lumina și căldura sunt mai scumpe

Consumatorii vor achita începând cu ziua de astăzi mai mult pentru energia electrică și pentru energia termică. Hotărârile ANRE cu privire la majorarea tarifelor au fost publicate în Monitorul Oficial, transmite IPN.

UPD 11.00 – În știrea inițială s-a strecurat o eroare tehnică: au fost indicate aceleași tarife pentru ambii furnizori de energie electrică. IPN își cere scuze pentru această confuzie. Precizăm că noile tarife pentru consumatorii Premier Energy sunt următoarele:

Pe 3 ianuarie, pentru „Premier Energy” au fost aprobate următoarele tarife, fără TVA, în funcție de punctele de delimitare sau locurile de consum ale consumatorilor finali:

– 3,02 lei/kWh la punctele de intrare în rețelele electrice de transport;

-3,26 lei/kWh la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport;

– 3,29 lei/kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de înaltă tensiune (35; 110 kV);

– 3,51 lei/kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune (6; 10 kV);

– 4,10 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV).

Pentru „Furnizarea Energiei Electrice Nord” au fost aprobate următoarele tarife, fără TVA:  

– 3,10 lei /kWh la punctele de intrare în rețelele electrice de transport;

-3,34 lei /kWh la punctele de ieșire din rețelele electrice de transport;

– 3,64 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de medie tensiune (6; 10 kV);

-4,68 lei /kWh pentru consumatorii finali, ale căror instalații electrice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV).

Tot de astăzi intră în vigoare noul tarif pentru consumul de agent termic. Tariful pentru energia termică livrată de către SA „Termoelectrica” va constitui 2 510 lei /Gcal (+38%). Tariful pentru energia termică livrată de „CET Nord” va fi de 2 126 lei /Gcal (+17%).

În cazul „Comgaz-Plus”, tariful pentru termie va fi de 3 603 lei /Gcal (+1%). Consumatorii „Rețelelor și Centralelor Termice Comrat” vor achita un tarif de 3 222 lei /Gcal (+12%).

S-a rupt cerul! Ploaie torențială și pagube la Camenca
Articolul anterior
Putin la summitul de la Sankt Petersburg: ,,Tot fostul URSS este teritoriu rus”. Acesta a amenințat din nou cu arma nucleară
Articolul următor