Credința în Dumnezeu scade. Un nou minim istoric înregistrat, conform sondajelor

Marea majoritate a adulților din SUA cred în Dumnezeu, dar procentul actual, de 81%, este în scădere cu șase puncte procentuale față de 2017 și este cel mai scăzut din măsurătorile efectuate de Gallup. Între 1944 și 2011, mai mult de 90% dintre americani credeau în Dumnezeu.

SUA: Credința în Dumnezeu scade la 81%, un nou minim istoric

Sondajul Gallup „Values and Beliefs” din 2-22 mai arată că 17% dintre americani spun că nu cred în Dumnezeu, transmite G4media.ro

Gallup a pus această întrebare pentru prima dată în 1944, repetând-o din nou în 1947 și de două ori în anii 1950 și 1960. În aceste ultime patru sondaje, un procent constant de 98% a afirmat credința în Dumnezeu. Când Gallup a pus întrebarea aproape cinci decenii mai târziu, în 2011, 92% dintre americani au spus că ei cred în Dumnezeu.

Un sondaj ulterior, în 2013, a constatat o scădere sub 90%, ajungând la 87%, nivel unde s-a situat în trei sondaje ulterioare între 2014 și 2017, înainte de scăderea din acest an la 81%.

În ultimii ani, Gallup a adresat și alte întrebări menite să măsoare credința în Dumnezeu sau într-o putere superioară. Toate au găsit marea majoritate a americanilor răspunzând afirmativ; atunci când li s-a oferit opțiunea, între 5% și 10% au spus că sunt „nesiguri”.

Americanii mai tineri și liberali sunt cei mai puțin predispuși să creadă în Dumnezeu

Credința în Dumnezeu a scăzut cel mai mult în ultimii ani în rândul adulților tineri și al persoanelor aflate la stânga spectrului politic. Aceste grupuri înregistrează scăderi de 10 sau mai multe puncte procentuale comparând cifrele din 2022 cu o medie a sondajelor din 2013-2017.

Majoritatea celorlalte subgrupuri cheie au înregistrat cel puțin un declin modest, deși conservatorii și adulții căsătoriți nu au înregistrat practic nicio schimbare.

Grupurile cu cele mai mari scăderi sunt, de asemenea, grupurile care sunt în prezent cel mai puțin predispuse să creadă în Dumnezeu, inclusiv liberalii (62%), tinerii adulți (68%) și democrații (72%). Credința în Dumnezeu este cea mai ridicată în rândul conservatorilor (94%) și al republicanilor (92%).

Patru din 10 americani spun că Dumnezeu aude rugăciunile și interveni

O întrebare a sondajului a fost dacă Dumnezeu aude rugăciunile și dacă Dumnezeu intervine atunci când oamenii se roagă.

Aproximativ jumătate dintre cei care cred în Dumnezeu – echivalentul a 42% din totalul americanilor – spun că Dumnezeu aude rugăciunile și poate interveni în favoarea unei persoane. Între timp, 28% dintre toți americanii spun că Dumnezeu aude rugăciunile, dar nu poate interveni, în timp ce 11% cred că Dumnezeu nu face niciuna dintre aceste lucruri.

Aproape trei sferturi dintre cei mai religioși americani, definiți ca fiind cei care participă la slujbe religioase în fiecare săptămână, spun că cred că Dumnezeu aude rugăciunile și poate interveni, la fel ca și puțin peste jumătate dintre conservatori și republicani, precum și 25% dintre liberali și 32% dintre democrați.

Treizeci la sută dintre tinerii adulți cred că Dumnezeu aude rugăciunile și poate interveni.

Concluzie: Mai puțini americani cred astăzi în Dumnezeu decât acum cinci ani, iar procentul a scăzut și mai mult față de anii 1950 și 1960, când aproape toți americanii credeau în Dumnezeu. Cu toate acestea, marea majoritate a americanilor cred în Dumnezeu, indiferent dacă asta înseamnă că ei cred că o putere superioară ascultă rugăciunile și poate interveni sau nu. Gallup a documentat însă scăderi mai mari în ceea ce privește participarea la viața religioasă, apartenența la biserică și încrederea în religia organizată, sugerând că practica credinței religioase s-ar putea schimba mai mult decât credința de bază în Dumnezeu.

Săptămâna Europeană a Sportului se va desfășura în Republica Moldova în perioada 23-30 septembrie

În perioada 23-30 septembrie în Republica Moldova se va desfășura Săptămâna Europeană a Sportului cu genericul BeActive. Scopul activităților este de a inspira oameni de toate vârstele să practice sportul, contribuind astfel la bunăstarea personală și la crearea unei comunități unite în jurul activităților fizice, transmite MOLDPRES

Seria de evenimente va începe cu Festivalul BeActive, care se va desfășura în parcul La Izvor din municipiul Chișinău. Participanții vor avea ocazia să participe la mai multe activități sportive, inclusiv fotbal pe plajă, volei, padel și tenis. Festivalul va găzdui și o zonă specială BeActive, dedicată activităților de fitness, pentru a încuraja un stil de viață activ. 

Pe data de 22 septembrie, de la ora 9:00 va avea loc BeActive Antrenament de Alergare, o sesiune condusă de antrenori experimentați, care va ajuta participanții să își îmbunătățească rezistența și tehnica de alergare. Pe 24 septembrie, de la ora 11:00, toți iubitorii de sport sunt așteptați la BeActive Cărpineni Start de Alergare, un eveniment special dedicat refugiaților din Ucraina stabiliți în Cărpineni. 

La 28 septembrie, de la ora 11:00, va avea loc BeActive Marathon start pentru copii, unde cei mici vor avea ocazia să alerge pe diferite distanțe și să încurajeze un stil de viață activ. 

Evenimentul principal al săptămânii va avea loc pe 28 și 29 septembrie, la Chișinău și va include BeActive Roller Marathon Start, BeActive Marathon4ALL Start, o cursă rezervată  sportivilor în scaune cu rotile; BeActive Moldova Mass Start, un moment istoric, cu starturi simultane în cinci orașe din Moldova; BeActive Special Olympics Înot, competiție de înot dedicată sportivilor cu dizabilități intelectuale etc.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentelor BeActive, va avea loc un meci caritabil de tenis între Radu Albot și Marius Copil. Fondurile colectate din vânzarea biletelor și donații vor fi direcționate către susținerea sportivilor cu dizabilități din Moldova. 

Femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Diferența e destul de mare

Salariul mediu al femeilor din Moldova, în anul trecut, a fost mai mic cu 15,6% față de cel al bărbaților, scrie jurnal.md.

Diferența între salariile medii este de peste 2 000 de lei. Salariul mediu lunar brut al femeilor a constituit 11 237 de lei, al bărbaților – 13 309 lei. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică, de Ziua internațională a salarizării echitabile, marcată anual în data de 18 septembrie, transmite IPN.

Bărbații câștigă mai bine decât femeile în majoritatea activităților economice. Biroul Național de Statistică precizează domeniile unde sunt raportate cele mai mari diferențe: informații și comunicații, unde salariul unui bărbat este cu 38% mai mare decât al unei femei; finanțe și asigurări – cu 34,6%, sănătate și asistență socială – cu 25,6%.

În schimb, femeilor le revin câștiguri salariale mai mari în servicii administrative și de suport – cu 7,5% mai mult în comparație cu lefurile bărbaților, iar în industria extractivă – cu 3,1%, notează BNS.

Poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților influențează diferențele salariale pe sexe, explică Biroul Național de Statică.

BNS mai precizează că femeile predomină în rândul salariaților în majoritatea raioanelor, cele mai mari ponderi fiind la Fălești, Nisporeni, Sângerei și Cantemir.

Tot mai mulțiminori după gratii: creștere alarmantă a infracțiunilor deosebit de grave comise de ei

Numărul infracțiunilor comise de minori în Republica Moldova continuă să scadă constant pe parcursul ultimilor zece ani, arată rapoartele Biroului Național de Statistică (BNS). Dacă în anul 2014, aproape 1200 de minori au figurat în dosare, în 2023  numărul acestora s-a micșorat la aproape 450. În același timp, numarul crimelor deosebit și exceptional de grave a crescut aproape de trei ori in 2023, ATO Gagauzia înregistrând o crestere de 200 la sută în sectorul delicvenței juvenile în comparație cu 2022, scrie anticorupțir.md.

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile, cu o pondere de 58,8% din totalul infracţiunilor, jafurile – 7,1%, cazurile de huliganism – 5,1%, pungășiile – 3,8% și escrocheriile – 2,9%, precum și alte infracțiuni – 22,3%.  Ultimul omor, cu implicarea minorilor, datează din anul 2021.

Deși indicii totali ai infracțiunilor se reduc, la capitolul infracțiunilor deosebit de grave numărul cazurilor a crescut de la trei  la nouă în 2023, comparativ cu 2022, iar al inracțiunilor  excepțional de grave – de la trei la șase, în aceleași perioade de referință.

Numărul minorilor care au comis infracțiuni (2022 vs 2023)

Analiza  fenomenului criminalității juvenile  după principiul teritorial ne relevă faptul că indicii s-au redus vizibil pe parcursul anului trecut în toate zonele republicii cu excepția ATO Gagauzia, unde s-a înregistrat o creștere de 200 la sută, de la 4 cazuri în 2022 la 12 în 2023.

Totodată, un raport al Inspectoratului General de Poliție arată că la comiterea celor 449 de  infracțiuni au participat 735 copii, dintre care  51 fete.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a comunicat pentru portalul Anticoruptie.md că, momentan, în penitenciarele Republicii Moldova își execută pedeapsa cu închisoarea 31 de deținuți minori. Vârsta celui mai mic minor aflat în detenție este de 16 ani, acesta executând pedeapsa pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 Cod penal – furtul, și a prevederilor art. 1921 Cod penal – răpirea mijlocului de transport.

Potrivit instituției, furtul este infracțiunea pentru care sunt pedepsiți cu privațiune de libertate cel mai mare număr de deținuți minori.

Conform informației livrate de ANP, din numărul total de deținuți minori care la moment se află după gratii, 14 deținuți au săvârșit infracțiunile prin recidivă, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea deținut minor după eliberarea din închisoare revine la stilul de viață obișnuit și continuă să încalce legea.

Penitenciarul nr.10-Goian este unul de tip semiînchis unde îşi execută pedeapsa deţinuţii minori. Acesta este amplasat în comuna Ciorescu, satul Goian.

S-a rupt cerul! Ploaie torențială și pagube la Camenca
Articolul anterior
Putin la summitul de la Sankt Petersburg: ,,Tot fostul URSS este teritoriu rus”. Acesta a amenințat din nou cu arma nucleară
Articolul următor