Creștere semnificativă a numărului de dezertări din armata Rusiei. 34 de condamnări pe zi contra dezertorilor

14/04/2024

News

Jurnaliștii de la site-ul rus de știri Mediazona au cercetat registrele disponibile public ale instanțelor de garnizoană și districtuale din Rusia și au constatat că creșterea numărului de cazuri împotriva soldaților care dezertează, părăsesc forțele armate fără permisiune și fără intenția de a se întoarce. În 2024, numărul acestora a fost fără precedent.

În martie 2024, 684 de astfel de sentințe au fost pronunțate de instanțele militare rusești. Această înseamnă că judecătorii au pronunțat 34 de sentințe în temeiul articolului 337 în fiecare zi lucrătoare a lunii, relatează Mediazona, conform AK-24.

Statistici privind numărul record de cazuri de dezertori de pe front în instanțele militare rusești.

După ce președintele Putin a anunțat pentru prima dată mobilizarea în septembrie 2022, numărul cazurilor a început să crească, atingând un vârf după doi ani de război în Ucraina.

Pe baza analizelor de date, de la începutul anului 2024, instanțele militare au primit aproape 2.300 de cazuri de dezertare, iar de la începutul mobilizării aproape 7.400 de cazuri, relatează Mediazona. Potrivit jurnaliștilor, cele mai multe dintre acestea provin din regiunea Moscova (496 de cazuri), regiunea Sverdlovsk (258) și regiunea Orenburg (255).

La începutul lunii februarie, site-ul de știri rusesc Novaya Gazeta, cu sediul în Europa, a transmis, de asemenea, că numărul soldaților care dezertează din armata rusă a crescut de zece ori în ultimul an.

Novaya Gazeta a scris că mulți dezertori se îndreaptă spre Kazahstan, deoarece rușii nu au nevoie de pașaport pentru a intră în țară. Conștienți de faptul că este un risc pentru dezertori să rămână acolo pentru o perioada lungă de timp, dezertorii încearcă să plece și de aici către alte țări.

Festivalul Tradițiilor Românești la Chișinău! Evenimentul va dura trei zile, în Grădina Botanică

Ediția a II-a a Festivalului Tradițiilor Românești aduce anul acesta, în capitala Republicii Moldova, un program bogat, cu muzică și meșteșuguri din toate comunitățile istorice ale României. Organizat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Werner Iohannis, Festivalul Tradițiilor Românești va avea loc în perioada 17 – 19 mai 2024, în Grădina Botanică din Chișinău.

Publicul va avea acces gratuit la evenimentele cuprinse în program: expoziții de obiecte tradiționale, ateliere de meșteșug, dansuri populare, muzică tradițională și concerte ale unor trupe consacrate, dar și din noul val al muzicii românești.

Astfel, patrimoniu din regiuni precum Moldova, Transilvania, Dobrogea, Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Bucovina va fi prezentat și explicat publicului din Republica Moldova într-un cadru de voie bună și prietenie. În cele trei seri de Festival, pe scenă vor urca Ovidiu Lipan Țăndărică, împreună de Fanfara Zece Prăjini, Stelu Enache și Diana Bucșa, Robin and The Backstabbers, cu Domino în deschidere, și Direcția 5.

Alături de cei peste 30 de artizani din România, la Grădina Botanică din Chișinău vor fi prezenți și artiști populari din Republica Moldova.

Tehnica meșteșugurilor, obiceiurile populare, caracteristicile zonelor istorice românești și alte detalii despre programul Festivalului pot fi găsite pe site-ul evenimentului, www.festivalultraditiilorromanesti.md, și pe paginile dedicate acestuia pe rețelele de socializare.

Proiectul inițiat și finanțat de DRRM are drept scop promovarea valorilor românești în Republica Moldova și consolidarea dialogului cultural la nivelul celor două țări.

Celine Dion surprinde cu o apariție fenomenală pe coperta Vogue. Artista a făcut dezvăluiri despre starea ei de sănătate

Celine Dion arată fenomenal, la 55 de ani, pe coperta revistei Vogue. Apariția vine la câteva luni după ce sora ei a spus că starea de sănătate a artistei este gravă. Legendara cântăreață a vorbit într-un interviu despre sindromul persoanei rigide, boala autoimună rară si incurabilă care i-a pus stop carierei, scrie digi24.ro.

Totuși, artista este optimistă și speră că va găsi un tratament miracol cu ajutorul cercetărilor științifice. „Nu am învins boala, este încă în mine și va fi mereu. Sper că vom găsi un miracol, o modalitate de a o vindeca prin cercetare științifică, dar deocamdată trebuie să învăț să trăiesc cu ea. Deci asta sunt eu acum, cu sindromul persoanei rigide. Cinci zile pe săptămână fac terapie atletică, fizică și vocală. Lucrez degetele de la picioare, genunchii, gambele, degetele de la mâini, cânt, lucrez vocea… Trebuie să învăț să trăiesc cu asta acum și să nu mă mai întreb de ce. La început mă întrebam: de ce eu? Cum s-a întâmplat asta? Ce am făcut? Asta e din vina mea? Viața nu îți dă niciun răspuns. Trebuie doar să o trăiești!”, a spus ea într-un interviu pentru Vogue.

Un bărbat din Hâncești, reținut după ce și-ar fi omorât fratele

Procuratura raionului Hâncești informează despre reținerea, în comun cu organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Hâncești, a unui bărbat, acuzat de omorul fratelui său, scrie punctul.md.

Suspectul, în vârstă de 47 de ani, este bănuit de faptul că, la data de 25 aprilie 2024, în intervalul de timp cuprins între orele 15:00 – 17:00, aflându-se la domiciliul său situat în satul Buțeni r-nul Hîncești, pe fonul consumului băuturilor alcoolice, în urma unei cerți ce s-a iscat între el și fratele său în vârstă de 51 de ani, care treptat a trecut în bătaie, acționând cu intenție directă, i-a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului. Ulterior, l-a înjunghiat cu un cuțit de bucătărie. În urma leziunilor suportate, victima a decedat.

Potrivit oamnilor legii, după comiterea faptei, bănuitul a încercat să ascundă urmele infracțiunii prin spălarea sângelui de la fața locului, precum și ascunderea cadavrului în beciul dintr-o locuința părăsită.

Pe fapt, a fost pornită o cauză penală conform bănuielii rezonabile de comitere a omorului intenționat (art. 145 alin. (2) Cod penal al RM).

Procurorii urmează să înainteze în instanța de judecată un demers de aplicare a măsurii preventive – arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile, în privința persoanei reținute.