În data de 3 iunie, creștinii ortodocși de stil vechi îi prăznuiesc pe Constantin și Elena, sărbătoarea fiind una cu dată fixă. Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus, astăzi, Nis, în Serbia.
După moartea tatălui sau din 304, a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.
În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: În hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieși biruitor din lupta.
În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
În vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.
Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.
Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.
În popor, sărbătoarea mai este numită Constantin al graurilor, fiind data limită de semănare a meiului, ovăzului, porumbului, căci ies graurii și mănîncă grăunțele, dar și prășitul în vii, căci după această dată înflorește vița de vie.
Se mai spune că în această zi păsările își învață puii să zboare încheindu-se astfel cele trei luni, începute la Dragobete, de inițiere a puilor în tehnică zborului. Mai există şi credinţa că cine mai seamănă după această zi riscă să i se usuce recolta.
sursa: www.crestinortodox.ro
