Criză în Europa? Francezii au început să economisească la vin, spaniolii – la unt, iar nemții – la carne

22/07/2023

News

Economia Europei încetinește pe zi ce trece, iar europenii devin tot mai săraci. Este concluzia unei analize The Wall Street Journal, care arată că salariile încep să scadă, inflația crește, iar populația este îmbătrânită. Din această cauză, francezii fac economie cu vinul roșu, spaniolii cu uleiul de măsline, iar nemții la carne. În tot acest timp, economia Statelor Unite prosperă.

Cei de la The Wall Street Journal, potrivit Economedia, au analizat situația economică în Europa și au ajuns la concluzia că europenii devin tot mai săraci. Dacă ne uităm la ultimii 15 ani, economia în Zona Euro abia a crescut cu șase procente până acum, comparativ cu Statele Unite ale Americii, unde s-a înregistrat o creștere economică de 83%, conform digi24.ro.

În ceea ce privește consumul, europenii par să fie ceva mai chibzuiți față de anii trecuți. Dacă în urmă cu 15 ani Uniunea Europeană realiza cam 25% din totalul cheltuielilor de consum la nivel mondial, fiind la egalitate cu Statele Unite, acum procentul a scăzut la 18%.

Salariile au scăzut în multe state europene

Salariile, din 2019 și până acum, au scăzut în multe state europene, mai exact, cu aproximativ trei procente în Germania, Italia și Spania și cu 6% în Grecia. Asta în timp ce, în aceeași perioadă, salariile din SUA au crescut. Așa se face că acum, odată cu creșterea inflației, europenii au ajuns să strângă cureaua.

Potrivit sursei citate, francezii mănâncă mai puțin foie-gras și beau mai puțin vin roșu. Spaniolii se zgârcesc cu uleiul de măsline, iar in Germania, consumul de carne și de lapte a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii.

Așadar, inflația a crescut, salariile au scăzut, iar economiștii se așteaptă chiar ca presiunea asupra populației să fie și mai mare în următoarea perioadă, pentru că ar urma creșteri de taxe, care deja vedem că sunt destul de mari în țările din Europa, dacă ar fi să facem o comparație cu SUA.

Populația tot mai îmbătrânită a Europei, care preferă tot mai mult timp liber, a făcut ca productivitatea statelor europene să nu mai fie de invidiat. Apoi, au venit, pe rând, pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică.

Trump amână din nou, cu o lună, aplicarea tarifelor vamale pentru bunurile din Mexic

Donald Trump a amânat joi, din nou, aplicarea tarifelor vamale de 25% pentru majoritatea bunurilor din Mexic.

„După ce am vorbit cu preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, am convenit că Mexicul nu va fi obligat să plătească tarife vamale pentru nimic din ceea ce intră sub incidenţa Acordului USMCA”, a scris Trump joi, 6 martie, pe Truth Social.

Acest acord este valabil până la 2 aprilie”, a precizat şeful Casei Albe.

Anunţul lui Trump vine după ce secretarul său pentru comerţ, Howard Lutnick, a declarat că tarifele atât pentru Canada, cât şi pentru Mexic vor fi „probabil” amânate, scrie News.ro.

„Depunem eforturi, împreună, la graniţă, atât în ceea ce priveşte oprirea imigranţilor ilegali să intre în Statele Unite, cât şi în ceea ce priveşte oprirea fentanilului”, a declarat Trump pe platforma sa Truth Social.

Miercuri, președintele SUA anunțase că va scuti producătorii de automobile de tarifele sale punitive de 25% pentru Canada şi Mexic, timp de o lună, dacă respectă acordul de liber schimb existent, după ce a discutat la telefon cu directorii executivi ai companiilor americane Ford, GM şi Stellantis.

De asemenea, Trump anunțase luni că Mexicul și Canada „nu mai au spaţiu de manevră” pentru a evita taxele vamale care urmează să intre în vigoare în noaptea de luni spre marţi. Ulterior, președinta Mexicului a declarat că va veni cu un răspuns pe măsură.„Nu există motiv, rațiune sau justificare pentru a susține această decizie care ne va afecta poporul și națiunile… Nimeni nu câștigă”, a declarat Sheinbaum. Aceasta informase că va discuta Trump „probail joi” și că va anunța care este răspunsul Mexicului, inclusiv ce tarife vamale va aplica drept replică, la un eveniment în piața Zocalo, ce va avea loc duminică, 9 martie.

La 3 februarie, în urma unei discuții, Trump și Sheinbaum au ajuns la un acord privind întreruperea „imediată”, pentru o lună, a tarifelor de 25% impuse de Statele Unite bunurilor din țara vecină.

Volodimir Zelenski anunță o nouă întrevedere între delegațiile americane și ucrainene în Arabia Saudită

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski anunță o nouă întrevedere între delegațiile americane și ucrainene. Potrivit Fox News, discuțiile vor avea loc în Arabia Saudită.

Echipele ucrainene și americane și-au reluat activitatea și sperăm că săptămâna viitoare vom avea o întâlnire semnificativă, se arată în postarea lui Volodimir Zelenski, potrivit Meduza.

Potrivit Fox News, discuțiile vor începe marți, 11 martie, în capitala Arabiei Saudite, Riad.Sursa precizează că din partea Statelor Unite vor participa la discuții secretarul de stat Marco Rubio, consilierul președintelui SUA pentru securitate națională Mike Waltz și trimisul special al lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Din partea Ucrainei va participa șeful biroului președintelui, Andrii Yermak.

Astfel, Statele Unite și Ucraina reiau negocierile după incidentul de acum o săptămână din Biroul Oval, unde Zelenski s-a întâlnit cu Trump pe 28 februarie. Cei doi lideri erau așteptați să semneze un acord-cadru privind resursele naturale ale Ucrainei. Vizita a avut loc după săptămâni de negocieri tensionate. Ucraina a respins două proiecte de propuneri inițiale, susținând că acestea impuneau Kievului obligații unilaterale fără angajamente de securitate din partea Washingtonului.

Întâlnirea s-a încheiat fără un acord, după ce discuția dintre Zelenski și Trump a devenit aprinsă în legătură cu ajutorul SUA pentru Ucraina și condițiile unui potențial acord de pace cu Rusia. În urma acestei dispute, președintele Donald Trump a anunțat, pe 4 martie, că suspendă temporar ajutorul militar pentru Kiev pe 3 martie.

Rusia respinge ca „inacceptabilă” propunerea unui armistiţiu temporar ca un preambul pentru încetarea conflictului

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat joi că orice formă de armistiţiu temporar în războiul cu Ucraina, care, în opinia Moscovei, ar permite trupelor să se „reorganizeze”, este „absolut inacceptabilă, deoarece va conduce exact la rezultatul opus”, relatează AFP şi Reuters.

Această respingere a unui armistiţiu temporar de către diplomaţia rusă contravine propunerii de încetare temporară a focului înaintată de Franţa, Marea Britanie şi Ucraina. Preşedintele francez Emmanuel Macron a menţionat duminică ideea unui armistiţiu iniţial de o lună „în aer, pe mare şi asupra infrastructurii energetice”. Omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a propus, de asemenea, marţi, eliberarea prizonierilor şi un armistiţiu în aer şi pe mare, ca primi paşi spre încetarea conflictului. Însă, potrivit Moscovei, aceştia urmăresc doar să obţină un „răgaz” pentru armata ucraineană, aflată în dificultate pe front, pentru a-şi consolida capacităţile militare.

„În acest scenariu, conflictul va reizbucni inevitabil”, a comentat Maria Zaharova. Purtătoarea de cuvânt a citat drept exemplu încetarea fragilă a focului care a fost în vigoare în estul Ucrainei între 2015 şi atacul rusesc din februarie 2022. A fost o perioadă care, potrivit Moscovei, a permis Kievului să îşi consolideze armata.

Preşedintele american Donald Trump cere o încetare imediată a focului şi a întors spatele aliatului său ucrainean în încercarea de a negocia cu Moscova. El a îngheţat luni ajutorul militar crucial acordat de ţara sa Kievului şi a oprit furnizarea de informaţii Kievului, generând temeri în Ucraina şi în Europa că cedează în faţa Moscovei.

Volodimir Zelenski şi omologul său rus, Vladimir Putin, au dat asigurări în mai multe rânduri că sunt pregătiţi pentru negocieri de pace, sub rezerva anumitor condiţii, însă nimic nu s-a concretizat şi poziţiile lor rămân opuse. În special, Ucraina cere garanţii de securitate solide din partea aliaţilor săi, pentru a împiedica Moscova să atace din nou. Rusia, la rândul său, cere „demilitarizarea” Ucrainei, precum şi cedarea teritoriilor pe care pretinde că le-a anexat, ceea ce Kievul consideră inacceptabil.