„Avem nevoie de sisteme cu rază lungă de acțiune și de sisteme ce ar permite identificarea țintelor mici, inclusiv a dronelor, dar limitările bugetare nu permit să ne asigurăm cu sistemele necesare de apărare”. O recunoaște ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu pentru IPN.
Ministrul menționează că radarul Ground Master200 este cu rază medie și că un singur sistem de detectare „nu este suficient pentru o misiune deplină pe întreg teritoriul statului”.
„Dacă m-ați fi întrebat acum trei ani de ce fel de sistem de apărare are nevoie Moldova, răspunsul ar fi fost evident diferit, pentru că mediul de securitate este cel care ne ghidează referitor la capabilitățile necesare pentru asigurarea nivelului necesar apărării”, afirmă Anatolie Nosatîi.
În plus, demnitarul accentuează că dronele au devenit arme distructive și nu se limitează la misiuni de cercetare, cum era în 2022, în perioadă de război în țara vecină.
Potrivit ministrului, dronele căzute recent sunt de diferite modele și cu diferite destinații. „Ultimele au fost din categoria celor folosite pentru a distrage atenția apărării aeriene de la drone cu încărcătură explozibilă și care ținteau infrastructura. Precedentele au fost de tip „Shahed”, erau armate, cu explozibil și prezentau un pericol sporit pentru infrastructură și cetățeni”.
Anatolie Nosatîi are o explicație despre cum ajung dronele să cadă pe teritoriul Republicii Moldova: „Se țintește în infrastructura critică din Ucraina, pentru a crea condiții dificile pe timp de iarnă. Infrastructura critică este amplasată în apropiere de hotar. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova și România”.
Autoritățile de la Chișinău admit repetarea incidentelor de cădere a dronelor sau a rămășițelor de proiectil pe teritoriul Republicii Moldova, atât timp cât în Ucraina va fi război. Totodată, ministrul apărării avertizează cetățenii să abordeze orice caz de acest gen cu maximă seriozitate și responsabilitate, să nu se apropie de drone sau de rămășițele lor, ci să anunțe organele competente.
Situația la frontiere. Peste 60.000 de traversări în ultimele 24 de ore
În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 60.174 de traversări. Totodată, în ultimele 24 de ore, 44 de persoane străine au primit refuz de intrare în Republica Moldova.
Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 14.570 de traversări persoane;
PTF Leușeni – 10.079 de traversări persoane;
PTF Sculeni – 8.639 de traversări persoane;
PTF Otaci – 4.535 de traversări persoane;
PTF comun Palanca – 4.337 de traversări persoane..
Polițiștii de frontieră au documentat mai multe încălcări:
– Traversarea ilegală a frontierei de stat de către persoane – un caz;
– Folosirea documentului fals – 2 cazuri;
– Nerespectarea regulilor de ședere și intrare în Republica Moldova – un caz;
– Încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră, a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat și a regulilor de trecere a frontierei de stat – 10 cazuri.
Pentru a evita aglomerația, Poliția de Frontieră recomandă călătorilor să aleagă una dintre vămile de mai jos:
PTFS „Leușeni-Albița”: Alternativa – PTFS „Leova-Bumbăta” (08:00-20:00) sau PTFS „Cahul-Oancea”.
PTFS „Sculeni-Sculeni”: Optați pentru PTFS „Costești-Stânca” sau PTFS „Lipcani-Rădăuți Prut”.
PTF comun „Palanca-Maiaki-Udobnoe”: Alternativa – PTFS „Tudora-Starokazacie”.
Secretarul general NATO, Mark Rutte: „Avem informații că Rusia ia în considerare amplasarea de arme nucleare în spațiu”
Rusia va continua să fie o amenințare pentru statele membre NATO și după încheierea conflictului din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la finalul unei întrevederi cu președintele american Donald Trump, care a avut loc joi, 24 aprilie, la Washington, transmite DW.
„Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este o amenințare pe termen lung pentru întreg teritoriul euroatlantic”, a declarat Rutte în fața jurnaliștilor.
El a menționat că administrația Trump își păstrează angajamentul față de NATO, chiar dacă Washingtonul acordă o atenție din ce în ce mai mare regiunii Asia-Pacific.
Afirmația că Rusia va rămâne o amenințare pentru mult timp nu este făcută pentru prima dată. Rutte a exprimat aceeași opinie și pe 4 aprilie, după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, desfășurată la sediul Alianței din Bruxelles.
„Chiar și dacă războiul din Ucraina se va încheia, nu trebuie să fim naivi în privința Rusiei”, a spus atunci secretarul general.
NATO avertizează asupra riscului unei confruntări spațiale
Anterior, Mark Rutte a mai atras atenția asupra riscului ca Rusia să își dezvolte capacități de atac în spațiu, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare împotriva sateliților.
„Avem informații că Rusia ia în considerare amplasarea de arme nucleare în spațiu. Aceasta ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967”, a declarat oficialul NATO.
El a menționat că, deși tehnologia spațială a Rusiei este învechită comparativ cu cea occidentală, dezvoltarea de armament nuclear în spațiu ar fi o metodă prin care Moscova și-ar putea compensa aceste dezavantaje.
De asemenea, la începutul lunii aprilie, în timpul unei vizite oficiale în Japonia, Mark Rutte a declarat că NATO trebuie să fie vigilentă și în ceea ce privește China, pe fondul creșterii accelerate a bugetului de apărare și extinderii capacităților militare ale acestei țări.
Rutte a menționat că China, Rusia și Coreea de Nord desfășoară exerciții militare comune, cooperând într-un mod care afectează stabilitatea globală.
Secretarul general al NATO a explicat că scopul vizitei sale în Asia a fost extinderea prezenței Alianței în regiunea Asia-Pacific, într-un context în care Statele Unite doresc o implicare mai activă a NATO în problemele din această zonă.
Dolarul american – la cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani. Expert, despre impactul asupra populației
Dolarul american a continuat să se deprecieze în această săptămână, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani, ajungând la 17 lei și 08 bani pe 23 aprilie. După cum au explicat analiștii economici, această depreciere are loc pe fondul situației internaționale legate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump, dar și din cauza că Banca Națională a Moldovei a stabilit moneda euro ca referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc. Potrivit experților, fapt va afecta cetățenii într-o măsură limitată, deoarece majoritatea acestora își păstrează economiile în euro, relatează Moldova1
Decizia Băncii Naționale a Moldovei de a stabili euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc, în locul dolarului, a redus volatilitatea cursului de schimb și a adus mai multă predictibilitate pentru firme și populație, a constatat economistul Stas Madan pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, având în vedere că 60–70% din comerțul și remitențele Republicii Moldova sunt în euro, noua abordarea BNM reflectă realitatea economică a țării.Expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat, că deprecierea dolarului are două cauze principale. Pe plan internațional, Statele Unite urmăresc în mod intenționat slăbirea dolarului pentru a îmbunătăți competitivitatea produselor americane pe piețele globale și pentru a diminua deficitul balanței comerciale, care a atins un nivel alarmant. Pe plan local, întărirea leului moldovenesc în raport cu dolarul este influențată de factorii sezonieri, cum ar fi perioada sărbătorilor, când cetățenii moldoveni revin acasă și schimbă valută, în special euro și dolari.
Cererea scăzută și oferta ridicată de valută conduc la aprecierea monedei naționale, fenomen observat frecvent de trei ori pe an: de Crăciun, de Paște și la începutul lunii septembrie, când începe anul școlar, a explicat Veaceslav Ioniță.
În prezent evoluția nu va afecta în mare parte cetățenii deoarece majoritatea dețin valută în euro.
În opinia expertului, după sărbătorile pascale, dolarul va înregistra o ușoară apreciere.
„Dependența noastră de valută este mare, din simplul motiv că o parte considerabilă din veniturile populației vine din remitențe. Oamenii primesc bani de la rudele din străinătate, economisesc în valută și chiar gândesc în valută.
Atunci moldovenii când vin acasă, schimbă valută, oferta de valută e mare, cererea e mică și leul se întărește.
În schimb, euro se întărește mai mult și trebuie menționat că pentru moldoveni, dolarul este mai puțin relevant. Aproximativ 70% din veniturile și economiile moldovenilor sunt în euro, iar aproape 100% din tranzacții se fac tot în euro. Primim banii în euro, îi economisim în euro, cumpărăm apartamente și mașini tot în euro.”, spune expertul.
Pe de altă parte, această situație poate afecta negativ mediul de afaceri autohton, care riscă să fie sufocat de concurența mărfurilor din import, mai afirmă Veaceslav Ioniță. El subliniază că cea mai mare parte din ceea ce importăm sunt resurse energetice, iar deprecierea dolarului înseamnă, implicit, și ieftinirea acestora.
:La capitolul importuri, suntem încă destul de dependenți de dolar. Aici, deprecierea dolarului va duce la ieftinirea produselor de import, dar și la o invazie a mărfurilor străine, ceea ce va sufoca și mai tare mediul de afaceri autohton. Asta e partea negativă. Pe partea de export, însă, noi exportăm în mare parte către Uniunea Europeană și zona euro. Deci nu suntem dependenți de dolar în ceea ce privește exporturile. La importuri, da – și slăbirea dolarului, care e benefică pentru americani, e mai puțin bună pentru noi.”
Potrivit economiștilor, dacă la începutul anului 2024 dolarul deținea o pondere dominantă de 64%, comparativ cu 33% pentru euro, la sfârșitul lunii februarie 2025 raportul s-a inversat pentru prima dată în istoria țării: euro a devenit moneda principală din rezerve, cu o pondere de 50,1%, iar dolarul a coborât la 47,9%.
Precizăm că, la nivel global, dolarul, considerat moneda de rezervă, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanței superioare a activelor americane. Însă recentele dispute comerciale și incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor și obligațiunilor americane, afectând negativ și cursul dolarului.
