Pe 19 ianuarie, creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Botezul Domnului Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos. În ajunul Bobotezei se săvărşeşte Vecernia Bobotezei, după care preoţii merg cu cântări în pronaosul sau pridvorul bisericii şi săvârşesc Sfinţirea mare a apei. Apoi se stropeşte toată biserica şi credincioşii prezenţi, care pot bea pe nemâncate agheasma şi abia apoi iau anafora.
Luând o căldăruşă cu agheasmă mare şi însoţit de cântăreţ, preotul merge apoi la fiecare casă din parohie şi o binecuvintează. Creştinii pregătesc din timp o lumânare aprinsă pe masă şi un pomelnic cu membrii familiei, ascultă cu evlavie troparul bobotezei, sărută sfânta cruce şi mâna preotului.
În ziua de bobotează se săvârşeşte la biserică Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur şi după Rugăciunea amvonului, preoţii, cântăreţii şi credincioşii merg în procesiune până la malul unui râu din apropiere (sau la crucea din curtea bisericii), unde se săvârşeşte Sfinţirea Mare a apei.
După sfinţirea apei sunt stropiţi credincioşii de către preot şi se poate lua pe nemâncate agheasma.
Timp de 8 zile, până la odovania Bobotezei, credincioşii pot lua dimineaţa pe nemâncate, după ce s-au închinat Aghiasma Mare şi pot stropi cu ea casa, ogorul şi animalele. Toată natura participă la taina sfinţirii prin epifania Domnului.
După trecerea celor 8 zile Agheasma Mare se păstrează de fiecare credincios la casa lui, într-un loc curat şi cinstit şi se foloseşte la marile praznice sau în zilele cu post negru – având binecuvântarea duhovnicului.
Dacă rămâne Agheasmă Mare dintr-un an în altul, cea veche se poate pune la flori sau în pământ curat. Dacă în cursul anului Aghiasma Mare se sfârşeşte şi mai e multă vreme până la Bobotează, atunci peste cea rămasă se poate adăuga apă curată şi astfel se îmulţeşte spre trebuinţă.
Se cade, aşadar, ca fiecare creștin să aibă în casă un vas cu Agheasmă Mare, să-l țină la loc curat, după cum ne învăță bătrânii noștri, să guste cu evlavie din ea în zilele de post, în vreme de necazuri, ispite, nevoi sau grele suferințe, dar numai după ce primește dezlegare de la duhovnic.
