De la 1 ianuarie 2025, sunt posibile deconectări de energie electrică, însă acest lucru ar putea avea loc doar izolat și pentru perioade limitate. Premierul Dorin Recean spune că, dacă nu vom avea energie electrică de la MGRES, o vom procura de pe piața, iar tarifele pot fi influențate. Dacă acestea vor crește, autoritățile vor oferi compensații, transmite IPN.
„În ceea ce privește energia electrică, avem capacitatea de a o importa din România și din alte țări europene prin rețeaua ENTSO-E. S-ar putea să avem anumite întreruperi, însă doar izolat și pe o perioadă limitată, atunci când infrastructura energetică din Ucraina va fi distrusă”, a declarat premierul Dorin Recean în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.
„În cazul în care segmentul liniei de tensiune care trece prin Ucraina Isaccea-Vulcănești ar fi distrusă, ar trebui să ne reconectăm pe alte linii care furnizează energie electrică din România și în aceste intervale s-ar putea să avem întreruperi”, a precizat premierul.
Guvernul va oferi măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile, încercând să atenueze efectele economice asupra populației.„Deja am locat 2 miliarde de lei pentru compensațiile oferite în acest sezon și, în caz de necesitate, vom majora acest buget”, a explicit prim-ministrul.
Potrivit Ministerului Energiei, concernul rus Gazprom nu a făcut rezervări de capacitate de transport pe gazoductul Trans-Balcanic pentru luna ianuarie 2025. Acest lucru ar putea duce la sistarea livrărilor de gaze naturale pentru regiunea transnistreană începând cu 1 ianuarie 2025. În prezent, Gazprom oferă zilnic regiunii transnistrene un volum de 5,7 milioane metri cubi de gaz.
Din 1 aprilie, pensiile vor fi indexate cu 6,1 la sută
Pensiile și alte prestații sociale se prognozează a fi indexate de la 1 aprilie 2025 cu 6,1 %. Totodată, începând cu 1 mai 2025, va fi majorată pensia minimă pentru limita de vârstă până la 3 300 de lei pentru persoanele care au realizat un stagiu complet de cotizare de 40 de ani. Pentru persoanele cu dizabilități pensia minimă se va majora până la 2258 de lei. Aceste prevederi se conțin în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, aprobată de Parlament, scrie radiomoldova1.md.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2025, se va majora cuantumul alocației lunare de stat pentru victimele reabilitate ale represiunilor politice. Și alocația lunară pentru veteranii de război va crește până la 1 610 lei. O altă prevedere vizează includerea perioadei concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului în vechimea în muncă specială pentru militarii prin contract, precum și acordarea compensațiilor la energie sub formă de plată monetară în baza unui nou mecanism de acordare a compensațiilor.
Bugetul asigurărilor sociale de stat prevede majorări și la prestațiile sociale pentru familiile cu copii. Indemnizația unică la nașterea copilului va crește până la 21 350 de lei. Peste 72 000 de copii sub 2 ani vor beneficia de indemnizația lunară de 1 000 de lei, indiferent dacă părinții sunt asigurați sau nu. De asemenea, părinții care sunt persoane asigurate beneficiază și de indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani, suma fiind stabilită în funcție de salariul părintelui cu venituri mai mari.
Conform documentului, sunt prevăzute venituri totale în sumă de 46,51 miliarde de lei, cu о creștere de 8,7 % în raport cu veniturile aprobate pe anul 2024. Aceeași sumă de 46,51 miliarde de lei este prevăzută și la capitolul cheltuieli.
Potrivit documentului, cheltuielile BASS sunt repartizate pe 10 subprograme, administrate de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Ponderea cea mai mare a cheltuielilor din BASS revine asigurării dreptului la pensie pentru limită de vârstă, constituind suma de 30,7 miliarde de lei, cu 6,7 % mai mult față de anul trecut.
Legislația cu privire la transferurile bănești va fi revizuită
Legislația cu privire la transferurile bănești de peste hotare este în continuare riguroasă. Astfel că unii cetățeni, care muncesc cinstit peste hotarele țării, se confruntă cu dificultăți atunci când vor să facă transferuri bănești. În special este afectată diaspora din Federația Rusă, țară de unde, potrivit autorităților, vine cel mai mare flux de bani murdari. Președinta țării, Maia Sandu, spune că legislația va fi revizuită, transmite IPN.
Potrivit șefei statului, autoritățile vor interveni în așa fel ca, pe deoparte, să se asigure că banii murdari nu mai intră în Republica Moldova, iar pe de altă parte, să nu creeze impedimente pentru cetățenii care au muncit și muncesc cinstit.
„Am discutat acest subiect cu Parlamentul și cu Guvernul și înțeleg că vor veni cu o soluție”, a declarat președinta Maia Sandu într-o conferință de presă.
În cadrul dezbaterii electorale la scrutinul parlamentar din toamnă, Maia Sandu a declarat că atunci cadrul legal mai riguros a fost adoptat pentru a împiedica venirea banilor lui Șor în țară, însă restricțiile aplicate nu au funcționat. Guvernarea va revedea legislația și va face mai simplă situația transferurilor oamenilor care muncesc cinstit peste hotare.
Campania „Grija vindecă ceea ce frica distruge”: Ghid de promovare a îngrijirii obstetrice cu respect
Violența obstetrică și ginecologică (VOG) implică tratamente abuzive, nejustificate sau lipsite de respect față de femei în timpul îngrijirii obstetrice și ginecologice. Această problemă, deși adesea trecută cu vederea, afectează profund sănătatea fizică și emoțională a femeilor, având consecințe pe termen lung. Campania recentă lansată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AGORA, „Grija vindecă ceea ce frica distruge”, aduce în prim-plan această realitate dureroasă, invitând comunitatea să conștientizeze și să acționeze împotriva VOG.
În sprijinul femeilor, lansăm Ghidul cu recomandări în susținerea îngrijirii obstetrice cu respect.
18 decembrie 2024, 16:48 ・ Irina Soltan
Violența obstetrică și ginecologică se manifestă sub diverse forme. VOG înseamnă proceduri efectuate fără consimțământ informat, cum ar fi epiziotomia, administrarea de oxitocină sau metoda Kristeller. Înseamnă și comportament abuziv sau lipsit de respect din partea personalului medical, inclusiv ton ridicat, rușinare, glume sau comentarii umilitoare.
E o formă a VOG și discriminare pe baza etniei, statutului social sau alegerilor personale legate de naștere.
Datele sunt alarmante. Un studiu recent, citat în campania AGORA, arată că peste 50% dintre femeile din Republica Moldova au experimentat cel puțin o formă de violență obstetrică și ginecologică.
Violența obstetrică nu trebuie confundată cu malpraxisul medical. În timp ce malpraxisul implică erori profesionale care conduc la vătămări fizice sau pierderi financiare, VOG se referă la tratamente care încalcă drepturile fundamentale și demnitatea femeilor, chiar dacă rezultatele medicale nu sunt afectate. Campania lansată de CPD, în parteneriat cu AGORA, subliniază câteva dintre cele mai frecvente forme de VOG: Vorbim aici de proceduri realizate fără consimțământ:
Epiziotomia neconsimțită: tăietură realizată pentru a facilita nașterea vaginală, aplicată fără explicații sau acord.
Metoda Kristeller: presiune exercitată asupra abdomenului gravidei pentru a grăbi expulzia copilului.
Administrarea forțată de oxitocină: hormon folosit pentru inducerea sau accelerarea travaliului, administrat fără informare prealabilă.
La fel, în istoriile umane împărtășite de mai multe femei aflăm din prima sursă de alte forme de violență obstetrică:
Limbaj abuziv sau umilitor: Remarci precum „Nu mai plânge, altele au trecut prin asta!” pot intensifica anxietatea femeilor.
Neglijare sau lipsă de sprijin emoțional: Ignorarea durerii sau a întrebărilor pacientelor este o formă frecventă de abuz.
Abuzuri fizice: Constrângerea poziției, imobilizarea sau alte acțiuni care limitează autonomia pacientei.
Impactul VOG asupra femeilor și familiilor
Consecințele violenței obstetrice și ginecologice sunt profunde și variate. Acestea pot trece în traume fizice, urmare a intervențiilor nejustificate, precum epiziotomiile sau presiunile abdominale, pot provoca leziuni tisulare, complicații uterine sau probleme ginecologice pe termen lung.
Multe dintre femei comunică și despre stres post-traumatic. Cele care trăiesc așa experiență traumatizantă în timpul nașterii pot dezvolta simptome precum coșmaruri, anxietate constantă sau depresie postnatală.
O altă consecință pot fi dificultățile în relația cu copilul: Experiențele negative pot afecta atașamentul emoțional și pot duce la probleme legate de alăptare.
Drepturile femeilor în timpul îngrijirii medicale
Așa cum am promovat în campania CPD, în parteneriat cu AGORA, fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală sigură și respectuoasă. Printre drepturile fundamentale ale femeilor se numără:
Dreptul la consimțământ informat: Toate procedurile medicale trebuie să fie explicate clar, iar acordul trebuie să fie liber și informat.
2. Dreptul de a fi tratată cu respect și demnitate: Personalul medical nu are voie să facă remarci jignitoare sau să ignore întrebările pacientelor.
3. Dreptul de a alege planul nașterii: Femeile au dreptul să discute și să stabilească împreună cu medicul preferințele lor legate de naștere.
4. Dreptul de a refuza anumite intervenții: Orice intervenție medicală poate fi refuzată, cu excepția cazurilor de urgență care pun viața în pericol.
5. Dreptul de a depune plângeri și reclamații: În cazul încălcării drepturilor, femeile pot solicita sprijin juridic sau pot face plângeri la instituțiile abilitate.
Campania CPD, în parteneriat cu AGORA, își propune să informeze și să sensibilizeze publicul cu privire la gravitatea VOG. „Grija vindecă ceea ce frica distruge” este mesajul care încurajează comunitatea să adopte empatia și respectul în îngrijirea medicală.
Prin promovarea drepturilor femeilor și prin creșterea transparenței în sistemul de sănătate, putem construi un viitor în care experiențele traumatizante să fie eliminate. Totodată, este esențial ca fiecare femeie să-și cunoască drepturile și să îndrăznească să le revendice, iar comunitatea să susțină demersurile pentru o schimbare reală.
Alătură-te campaniei pe rețelele de socializare: CPD și AGORA. Despre CPD
Creat în 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o organizație non-guvernamentală care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor. Prin inițiativele sale, CPD își propune să creeze o societate bazată pe respect, echitate și șanse egale pentru toți. De-a lungul anilor, CPD a devenit un pilon important al schimbării, susținând femeile din întreaga țară și încurajându-le să-și revendice drepturile.
