Curtea Penală Internaţională începe anchetarea crimelor de război din Ucraina. Peste 6.000 de crime împotriva umanității înregistrate

26/04/2022

News

Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) va participa la ancheta europeană asupra principalelor presupuse crime comise în Ucraina, o premieră, a anunţat luni agenţia de cooperare judiciară Eurojust, informează AFP.

Curtea Penală Internaţională începe anchetarea crimelor de război

Echipa Comună de Anchetă (JIT), pusă în funcţiune în martie de Lituania, Polonia şi Ucraina, cu susţinerea Eurojust, intenționează să faciliteze anchetele şi urmăririle în statele vizate, precum şi cele care ar putea fi aduse în faţa CPI, a precizat agenţia într-un comunicat, transmite Digi24.ro.

„Procurorul CPI, Karim Khan, şi procurorii generali ai celor trei ţări vizate au semnat astăzi (luni) un acord asupra primei participări a Biroului Procurorului la o echipă comună de anchetă”, a anunţat Eurojust, conform Agerpres.

Acest acord „va permite o coordonare şi o cooperare rapide şi în timp real cu ţările partenere (ale echipei comune de anchetă), în cadrul anchetelor desfăşurate de Biroul Procurorului şi autorităţile naţionale competente”, a precizat agenţia.

Acest acord le permite părţilor să trimită „un mesaj clar că vor fi întreprinse toate eforturile pentru a aduna eficient probe asupra principalelor crime internaţionale comise în Ucraina şi a-i aduce pe responsabili în faţa justiţiei”, a afirmat Eurojust.

Biroul Procurorului CPI, înfiinţat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a declanşat pe 3 martie o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 40 de state participante la CPI.

Britanicul Karim Khan s-a deplasat mai devreme luna aceasta în oraşul Bucea, lângă Kiev, unde cadavrele a sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost descoperite după retragerea trupelor ruse. În timpul acestei vizite, Khan a declarat că Ucraina este „o scenă de crimă”.

Din 2018, Ucraina este una dintre cele 10 ţări non-membre ale UE care dispune de un procuror de legătură la Eurojust.

Comisia Europeană a propus luni să întărească mandatul Eurojust pentru a-i permite să conserve dovezile de crime de război din Ucraina şi să le pună la dispoziţia CPI.

În afară de Parchetul ucrainean şi de CPI, 11 ţări membre ale UE – printre care Lituania şi Polonia – au declanşat o anchetă asupra unor posibile crime de război în Ucraina, acuzaţie dezminţită de Moscova.

Numărul actual de crime de război comise împotriva umanităţii, înregistrate în Ucraina, este mai mare de 6.000, iar alte state membre preconizează să se ralieze echipei comune de anchetă, potrivit Comisiei Europene.

Cum explică Lavrov uciderea civililor la Kiev: „Dacă e o ţintă utilizată de armata ucraineană, comandanţii au dreptul să atace”

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declară că Rusia este gata să încheie un acord pentru a pune capăt războiului în Ucraina, potrivit unor fragmente dintr-un interviu pentru un canal de televiziune american. Întrebat despre bombardarea Kievului și uciderea de civili, Lavrov spune că Rusia atacă doar ținte militare sau obiective civile folosite de armată, scrie Digi24

Preşedintele american Donald Trump „vorbeşte despre un acord şi noi suntem gata să încheiem un acord, însă unele elemente specifice mai trebuie şlefuite”, a afirmat Lavrov într-un interviu pentru CBS, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Sunt mai multe semne care arată că noi mergem în direcţia bună”, a mai spus el, într-un moment în care dificilele negocieri întreprinse de preşedintele american se lovesc de problema peninsulei Crimeea.

Întrebat cu privire la noul val de lovituri asupra Ucrainei lansat în timpul nopţii de miercuri spre joi şi care a făcut cel puţin 12 morţi şi zeci de răniţi la Kiev, Lavrov a răspuns: „Noi vizăm doar obiective militare sau infrastructuri civile utilizate de armată”.

„Dacă era vorba de o ţintă utilizată de armata ucraineană, Ministerul Apărării (rus), comandanţii de pe teren, au dreptul să le atace”, a spus Lavrov.

Apelul lui Trump

Preşedintele american i-a cerut joi pe omologul său rus Vladimir Putin să înceteze să bombardeze Ucraina. „Nu-mi plac loviturile ruseşti asupra Kievului. Nu sunt necesare, şi vin într-un moment foarte prost. Vladimir, oprește-te! 5.000 de soldaţi mor în fiecare săptămână. Hai să facem acordul de pace!”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

Preşedintele american a anunţat săptămâna aceasta că este „foarte aproape” de un compromis cu Rusia pentru a pune capăt războiului declanşat prin invazia la scară largă lansată de Moscova în februarie 2022.

În precedentul său mesaj referitor la războiul ruso-ucrainean postat pe Truth Social, Trump l-a criticat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru refuzul de a ceda formal peninsula Crimeea către Rusia, idee inclusă într-o propunere de plan de pace avansată de preşedintele american.

Rusia a emis o avertizare de călătorie în R. Moldova și „recomandă insistent” cetățenilor ruși să țină cont de un șir de „riscuri iminente”

Ministerul rus de Externe a emis o avertizare de călătorie în R. Moldova și „recomandă insistent” cetățenilor ruși să țină cont de un șir de „riscuri iminente” în cazul în care plănuiesc să ajungă în R. Moldova, transmite ziua.md

„Autoritățile moldovenești continuă politica discriminatorie în raport cu cetățenii ruși, care intră în Republica Moldova. La sosirea pe Aeroportul din Chișinău, deținătorii pașapoartelor rusești sunt supuși deseori unui control riguros, care poate dura și câteva ore. În timpul unor astfel de verificări, cetățenilor ruși, inclusiv copiilor, nu li se acordă condiții elementare, cum ar fi apă, mâncare și posibilitatea de a comunica cu cei din afară. După asta, cetățenilor li se refuză deseori intrarea pe motive inventate sau fără a oferi explicații”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe al Federației Ruse.

De asemenea, Moscova susține că autoritățile de la Chișinău ar împiedica și accesul cetățenilor ruși la servicii consulare.

„Posibilitatea Ambasadei Rusiei la Chișinău de a oferi sprijin consular în astfel de situații este serios limitată, deoarece autoritățile moldovenești refuză să permită angajaților săi accesul la cetățenii ruși. În acest sens, Ministerul de Externe al Rusiei recomandă insistent cetățenilor ruși să țină cont de riscurile menționate mai sus atunci când planifică călătoriile în Republica Moldova”, se mai arată în comunicatul diplomației de la Moscova.

Situația la frontiere. Peste 60.000 de traversări în ultimele 24 de ore

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 60.174 de traversări. Totodată, în ultimele 24 de ore, 44 de persoane străine au primit refuz de intrare în Republica Moldova.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:

PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 14.570 de traversări persoane;
PTF Leușeni – 10.079 de traversări persoane;
PTF Sculeni – 8.639 de traversări persoane;
PTF Otaci – 4.535 de traversări persoane;
PTF comun Palanca – 4.337 de traversări persoane..

Polițiștii de frontieră au documentat mai multe încălcări:

– Traversarea ilegală a frontierei de stat de către persoane – un caz;

– Folosirea documentului fals – 2 cazuri;

– Nerespectarea regulilor de ședere și intrare în Republica Moldova – un caz;

– Încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră, a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat și a regulilor de trecere a frontierei de stat – 10 cazuri.

Pentru a evita aglomerația, Poliția de Frontieră recomandă călătorilor să aleagă una dintre vămile de mai jos:

PTFS „Leușeni-Albița”: Alternativa – PTFS „Leova-Bumbăta” (08:00-20:00) sau PTFS „Cahul-Oancea”.

PTFS „Sculeni-Sculeni”: Optați pentru PTFS „Costești-Stânca” sau PTFS „Lipcani-Rădăuți Prut”.

PTF comun „Palanca-Maiaki-Udobnoe”: Alternativa – PTFS „Tudora-Starokazacie”.