De 20 de ani, în Moldova este ales același număr de primari, deși numărul populației a scăzut enorm

19/01/2024

News

Dacă în 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural al Republicii Moldova aveau până la 1000 de locuitori, astăzi acestea reprezintă 28%. Dacă în 2015, 40,2% dintre primării aveau până în 1500 de locuitori, astăzi acestea sunt la nivel de 52,2%. Dacă în 2015, 79,5% dintre primării aveau până în 3 mii de locuitori astăzi acestea sunt 85,6%. „Practic, despar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori. Practic, fiecare a treia primărie are mai puțin de 1000 de locuitori. 85% dintre primăriile Republicii Moldova au nevoie de o soluție”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, scrie tvrmoldova.md.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în noiembrie 2023, au fost aleși 898 de primari, dar nu există oameni în localitățile unde aceștia au fost aleși. De la alegerile locale generale din 2015, populația Republicii Moldova a scăzut cu 11,7%. Zeci de mii de oameni au plecat din țară. „De 20 de ani este ales același număr de primari în Republica Moldova, deși în această perioadă numărul populației a scăzut enorm. La primele alegeri locale, în 1995, în țară erau 3,5 milioane de cetățeni. În 2023 – 2,5 milioane. Un milion de oameni sau mai mult de 30% din populația Republicii Moldova nu mai este în țară, iar noi continuăm să avem același număr de primari”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în Republica Moldova sunt 55 de orașe, mai mari și mai mici, iar 94% dintre toate primăriile sunt rurale. În 1995, mărimea medie a unei primării rurale a fost de 2490 de oameni. În 1999, când s-a trecut la județe, fiind micșorat astfel numărul de primării, o localitate număra, în mediu, 3490 de locuitori. În 2003, ca rezultat al anti-reformei administrative, s-a ajuns la 2250 de oameni. Astăzi, o primărie rurală, în mediu, are 1700 de oameni sau de 2 ori mai puțin decât acum 20 de ani.

Potrivit expertului, legislația Republicii Moldova prevede că se crează o primărie dacă o localitate are o populație mai mare de 1500 de locuitori. Doar în cazuri excepționale se permite crearea unei primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori. Astfel, în Republica Moldova, de la cazuri excepționale s-a ajuns să fie o regulă crearea unei primării cu un număr mai mic de 1500 de locuitori. În 2015 erau 361 de primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori; 353 de primării cu o populație de la 1500 la 3 mii de oameni; 158 de primării aveau de la 3 la 10 mii de locuitori, iar 26 de primării – mai mult de 10 mii. În 2023, 469 de primării aveau până la 1500 de locuitori, 300 – între 1500 și 3 mii de oameni; 106 – între 3 mii și 10 mii; 23 – mai mult de 10 mii de locuitori.

„Din 2015 și până în 2023, doar primăriile cu o populație de până la 1500 de locuitori au crescut ca număr. În rest, sunt doar scăderi considerabile. Astfel, numărul primăriilor mici de până la 1500 de locuitori a crescut cu 108 unități. Au fost 361 și s-a ajuns la 469. A scăzut cu 53 și numărul primăriilor cu o populație de la 1500 la 3 mii de locuitori. Cu 52 a scăzut numărul primăriilor cu o populație de la 3 mii la 10 mii de oameni și cu 3 a scăzut numărul primăriilor cu un număr mai mare de peste 10 mii de cetățeni. În 2015, în mediul rural, erau 13 primării cu o populație sub 500 de locuitori; 63 de primării aveau de la 501 la 750 de locuitori; 85 de primării – de la 751 la 100 de cetățeni; iar 200 aveau până la 1500 de locuitori. În 2023, sunt 34 de primării cu până la 500 de locuitori; 97 au de la 501 la 750 de oameni; 120 – de la 751 la 1000 de cetățeni, iar 218 până la 1500 de oameni. Timp de opt ani au crescut cel mai mult primăriile mici. Practic, toate localitățile s-au depopulat. Sunt sute de primării până la 500, 750 și până la o mie de locuitori”, a declarat expertul.

Economistul afirmă că dacă în 2015, 17,9% dintre primării aveau până la 1000 de locuitori, astăzi sunt 28%. Dacă în 2015, 40,2% dintre primării aveau până în 1500 de locuitori, astăzi sunt 52,2%. Dacă în 2015, 79,5% dintre primării aveau până în 3 mii de locuitori astăzi sunt 85,6%. Practic despar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori. Practic, fiecare a treia primărie din Republica Moldova are mai puțin de 1000 de locuitori. Primării cu oameni de până la 1500 erau 40%, acum sunt 50%. 85% dintre primării au nevoie de amalgamare, deoarece au o populație mai mică de 3000 de locuitori. Primării cu o populație mai mare de 3 mii de locuitori sunt doar 15%.

Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%.

Vorbind despre cele mai mici primarii din Republica Moldova, expertul a spus că pe primul loc este satul Ochiul Roș din Anenii Noi care are o populație de 280 locuitori, dar avea 313 în 2015. Urmează satul Salcia din raionul Taraclia, care are acum 302 de locuitori, cu 11 mai mulți față de 2015. Pe locul 3 este Carbalia din UTA Găgăuzia cu o populație de 309 locuitori, față de 358 în 2015. Urmează Romanova din Leova, care are 350 de oameni, cu 80 mai puțini față de 2015; Alava din Ștefan Vodă, care are în prezent 353 de oameni, față de 404 în 2015. Bogzești din Telenești a avut 439 de cetățeni în 2015, acum are 356. Pervomaiscoe din Hâncești are 363 de oameni, iar în 2015 a avut 499. Anteneuca din Drochia a ajuns la 372 de locuitori din 481 în 2015. Otac din Rezina a avut 482 de locuitori în 2015, astăzi are 370; iar Lipceni, din Rezina a avut acum opt ani 488 de oameni, astăzi are 383. „La alegerile locale generale din noiembrie 2023, în aceste 10 cele mai mici primării, majoritatea primarilor au fost aleși din primul tur, cu un procent destul de ridicat și doar într-o singură primărie au fost două tururi. Primarii au fost aleși cu votul chiar a 117 locuitori”, a spus expertul.

Citiți continuarea AICI.

Ștergerea amintirilor urâte este posibilă. Oamenii de știință testează mai multe metode

În timp ce amintirile se află în centrul unui proces foarte complex, posibilitatea de a șterge unele dintre ele prezintă un mare interes pentru știință. Evident, unii oameni ar putea fi seduşi de posibilitatea de a da uitării unele momente traumatizante din trecutul lor. Dar nimic nu este cu adevărat simplu în acest domeniu, scrie evz.ro.

Să ne amintim mai întâi originea amintirilor. Ele sunt create de memorie, un proces foarte complex în care mai multe zone ale creierului joacă un rol, inclusiv amigdala și hipocampul.

Rețelele neuronale sunt responsabile pentru stocarea și consolidarea experiențelor semnificative care devin apoi stigmate de durată.

De asemenea, trebuie subliniat că creierul ia în considerare în primul rând evenimentele care fac obiectul unei încărcături emoționale semnificative, fie că sunt pozitive sau negative.

Cu toate acestea, știința a descoperit de-a lungul timpului că, odată reactivate, unele dintre ele pot fi modificate sau chiar șterse. Trebuie spus că creierul beneficiază de o formă de memorie selectivă care favorizează uitarea.

Acest lucru se face de obicei în funcţie de importanța acestor amintiri. Totuşi, anumite tulburări pot afecta această memorie selectivă.

Să citam de exemplu stresul post-traumatic (PTSD), capabil să facă să persiste amintiri negative a căror uitare naturală este aproape imposibilă. Dimpotrivă, anumite mecanisme legate de amnezie, pe care le asociem adesea cu amintiri dureroase, pot provoca o ștergere temporară pentru autoprotecţie. De asemenea, anumite boli degenerative, precum boala Alzheimer, șterg unele dintre ele aleatoriu, fără a ține cont de natura lor.

Se va reduce povara emoțională a unei amintiri neplăcute

Posibilitatea de a șterge amintirile traumatice este o cale explorată pe scară largă în neuroștiință. De exemplu, cercetătorii testează în prezent stimularea cu lumină și sunet pentru a înțelege dacă este sau nu posibilă suprimarea amintirilor negative în timpul somnului.

Pe de altă parte, la modul general, realitatea tinde mai degrabă spre o reducere a impactului lor decât spre o ștergere completă. S-a demonstrat deja că unele medicamente, cum ar fi propranololul, un medicament antihipertensiv, reduc povara emoțională a unei amintiri neplăcute.

Atenuarea efectelor lor adverse ar putea fi realizată și prin tehnici non-medicale. Cu toate acestea, nu se pune problema de a le elimina. Exemplele includ desensibilizarea și reprocesarea mișcării oculare (EMDR), o metodă care a folosit ghidarea mișcărilor oculare care poate ajuta la reorganizarea amintirilor traumatice din creier.

Tot în categoria tehnicilor non-medicale, hipnoza este şi ea o posibilitate. Determinând oamenii să exploreze amintirile traumatizante într-un cadru mai puțin emoțional, această metodă poate ajuta la gestionarea durerii pe care o simt. Revizuirea acestor momente proaste se poate face și folosind alte tehnici precum terapia de expunere sau terapia cognitivă.

Cele mai periculoase joburi din lume

Sunt joburi atât de periculoase, încât fiecare zi petrecută la respectivele locuri de muncă pun viața în pericol. Datele reci arată că mortalitatea este extrem de ridicată, iar asta nu poate fi compensată nici măcare de salariile ofertante. Unii se aventurează, dar nu fac față și renunță, alții își pierd viața în timpul muncii, iar pentru alți angajați, fiecare zi înseamnă stres și un nivel de adrenalină mult peste medie, scrie evz.ro.

Muncitorii care au cele mai periculoase joburi

1. Lucrătorii care exploatează bușteni

Exploatarea forestieră este una dintre cele mai periculoase ocupații la nivel mondial. Lucrând printre copaci impunători și utilaje grele, muncitorii forestieri se confruntă cu numeroase pericole, inclusiv căderea copacilor, accidente ale echipamentelor și pericole de mediu, cum ar fi condițiile meteorologice extreme. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, rata de mortalitate pentru lucrătorii din domeniul exploatării forestiere este de aproximativ 97,6 decese la 100.000 de lucrători, ceea ce o face una dintre cele mai mortale profesii.

2. Pescarii

Viața de pescar este sinonimă cu pericolul, în special pentru cei care se aventurează adânc în largul mării. Pescuitul la mare adâncime îi expune pe lucrători la condiții meteorologice imprevizibile, la ape înșelătoare și la riscul de răsturnare a navelor. La acest cadru se adaugă orele lungi și sarcinile solicitante din punct de vedere fizic. Așa că nu este surprinzător faptul că pescuitul se numără printre cele mai periculoase ocupații din lume. Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) raportează că pescuitul comercial are o rată de mortalitate de 100 de decese la 100. 000 de lucrători.

3. Piloți de aeronave și instructorii de zbor

În timp ce călătoriile cu avionul sunt în general considerate sigure pentru pasageri, nu același lucru se poate spune despre cei care operează aeronave. Piloții și instructorii de zbor navighează pe cer, confruntându-se cu pericole potențiale precum defecțiuni ale echipamentelor, vreme nefavorabilă și coliziuni în aer. În plus, piloții suportă adesea ore lungi și programe neregulate, ceea ce duce la oboseală și tulburări de judecată. Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM), rata mortalității pentru piloții de aeronave și instructorii de zbor este de aproximativ 58,4 decese la 100 000 de lucrători.

4. Muncitorii din industria construcțiilor metalice și a oțelului

Industria construcțiilor este plină de pericole. Dar, de departe cu cele mai mari se confruntă muncitorii din domeniul construcțiilor metalice. Însărcinați cu ridicarea clădirilor și a podurilor, acești angajați operează la înălțimi mari, adesea fără protecție adecvată împotriva căderilor. De asemenea, ei manipulează materiale și utilaje de mare tonaj, ceea ce crește probabilitatea accidentelor și a rănilor. Biroul de Statistică a Muncii raportează o rată a deceselor de aproximativ 41,5 decese la 100 000 de lucrători pentru lucrătorii din industria siderurgică.

5. Minerii

Forează la marie adâncime și extrag minerale valoroase și resurse esențiale pentru societatea modernă. Profesia lor este periculoasă, deoarece se confruntă cu prăbușiri subterane, explozii și gaze toxice. Expunerea pe termen lung la praf și la alți poluanți aeropurtați poate duce, de asemenea, la afecțiuni respiratorii cronice. Administrația pentru Sănătate și Siguranța Minelor (MSHA) raportează o rată de deces de aproximativ 25,7 decese la 100 000 de lucrători pentru mineri.

„Soarele artificial” al Chinei, un proiect revoluționar

Cercetătorii din China au anunțat o descoperire semnificativă în domeniul energiei de fuziune nucleară, dezvoltând o platformă avansată pentru testarea materialelor esențiale reactoarelor experimentale. Dispozitivul, numit SWORD (Superconducting Plasma Wall Interaction Linear Device), marchează un nou pas către construirea unui „Soare artificial” capabil să ofere energie durabilă, scrie evz.ro.

S-au atins specificațiile de proiectare

Anunțul a fost făcut de Institutul de Științe Fizice Hefei din cadrul Academiei Chineze de Științe, care a precizat că SWORD a atins specificațiile de proiectare. Cu o lungime de 15,5 metri și o greutate de 22,5 tone, reactorul poate produce 10²⁴ particule pe metru pătrat pe secundă și poate funcționa continuu timp de 24 de ore. Designul său aerodinamic este inspirat de Chixiao, o sabie legendară din China antică.

Profesorul Ye Minyou, care a condus echipa de evaluare, a confirmat că performanța reactorului îndeplinește toate criteriile necesare pentru testarea materialelor rezistente la bombardamentul de plasmă — o cerință crucială pentru siguranța reactoarelor de fuziune.

Provocările fuziunii nucleare și speranța unui viitor fără emisii

Spre deosebire de fisiunea nucleară, care implică divizarea atomilor, fuziunea nucleară reproduce procesele solare, combinând nucleele atomice pentru a elibera energie. Aceasta folosește izotopi ușor disponibili din apa de mare, ceea ce o face o sursă aproape inepuizabilă de energie. Cu toate acestea, dezvoltarea unor materiale capabile să reziste condițiilor extreme din interiorul reactorului este o provocare tehnologică majoră.

„Materialele din peretele reactorului trebuie să facă față unui bombardament intens de particule de plasmă. Pentru ca fuziunea să devină o sursă viabilă de energie electrică, este esențial să dezvoltăm soluții durabile”, a explicat Zhou Haishan, cercetător la Institutul de Studii Avansate de Fizică cu Plasmă.

ASIPP găzduiește și EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak), un reactor care a stabilit numeroase recorduri în domeniul fuziunii nucleare. Dezvoltarea SWORD a necesitat peste cinci ani de muncă intensă, dar succesul acestui proiect deschide noi oportunități pentru cercetările viitoare.

Profesorul Zhou a confirmat că dispozitivul va fi pus la dispoziția comunității internaționale pentru proiecte colaborative, subliniind că inovațiile tehnologice chineze ar putea accelera dezvoltarea reactoarelor de generație următoare. Acest avans consolidează poziția Chinei în fruntea eforturilor globale de a produce energie curată și sigură, oferind speranță pentru un viitor în care fuziunea nucleară va deveni o sursă principală de energie.