Fenomenele meteo extreme par să devină un lucru obișnuit, în condițiile în care în ultimul timp rafalele de vânt și grindina imensă, între 5 și chiar 19 cm, au fost prezente tot mai mult pe continentul european.
Furtunile cu grindină nu pot fi monitorizate la fel de ușor ca temperatura, dat fiind faptul că adesea acestea nu intersectează stațiile meteo.
Un studiu privind modificarea frecvenței de apariție a furtunilor în contextul schimbărilor climatice până în anul 2.100 arată că o creștere a instabilității duce la formarea grindinei de mari dimensiuni, precizează InfoClima.
Creșterea temperaturii face ca grindina de mici dimensiuni să se topească până când ajunge la sol, astfel că pe pământ ajunge să cadă doar grindină de dimensiuni mai mari.
Cum se formează grindina
Furtuni cu bucăți mari de grindină înseamnă și mai multe pagube provocate, după cum arată un alt studiu. Pagubele pot fi atât în ceea ce privește locuințele oamenilor, cât mai ales în ceea ce privește agricultura.
Temperaturi negative, cristale de gheață, picături de apă suprarăcite și un curent vertical de aer în interiorul norului sunt ingredientele care formează grindina. Picăturile de apă suprarăcite sunt picături care rămân în stare lichidă la temperaturi mai mici de 0°C.
Curentul vertical de aer se formează când particulele de aer din apropierea solului sunt ridicate până la un nivel deasupra căruia există instabilitate atmosferică, potrivit InfoClima.
Furtunile de grindină pot fi oprite cu sistemele antigrindină
Înainte de a se forma grindina, există embrioni de grindină. Ei pot fi picături înghețate sau cristale de gheață. Pentru ca un embrion să ducă la apariția grindinei de mari dimensiuni, cu un diametru mai mare de 2,5 cm, trebuie să existe în nor suficientă apă suprarăcită.
Sistemele antigrindină împrăștie în nori, cu ajutorul unor rachete, iodură de argint pentru a forma mai mulți embrioni de grindină, astfel încât aceasta să nu mai poată crește.
