De ce nu a purtat Zelenski costum la vizita în SUA. Unii îl critică dur, alţii îl compară cu Churchill

22/12/2022

News

În timp ce unii americani l-au comparat pe Volodimir Zelenski cu Winston Churchill pentru modul în care a venit îmbrăcat în Congresul SUA, vocile conservatoare l-au criticat pentru ţinuta aleasă, relatează Newsweek citat de observatornews.ro. Publicaţia americană subliniază că „uniforma” lui Zelenski, adică tricourile și hanoracele verzi în stil militar, a devenit un simbol al solidărităţiile liderului de la Kiev cu poporul ucrainean.

La prima sa vizită în afara Ucrainei de la începutul războiului, președintele Volodimir Zelenski a îmbrăcat aceleași haine pe care le-a văzut toată lumea în ultimele 10 luni: un hanorac verde în stil militar, cu pantaloni asortaţi. Stilul său vestimentar într-o zi denumită istorică a fost aspru criticat de conservatorii americani care s-au întrebat de ce Zelenski nu a purtat o ținută mai formală – costum și cravată – pentru a se adrresa Congresului și a se întâlni cu președintele Joe Biden la Washington.

Pentru mulți comentatori de dreapta și pentru vocile conservatoare din peisajul media de peste ocean, alegerea vestimentară a lui Zelenski la Washington a fost o dovadă de lipsă de respect și „o insultă incredibilă”, așa cum a descris-o pe Twitter Benny Johnson, un jurnalist politic conservator. „Acest nemernic nerecunoscător nu are decența să poarte un costum la Casa Albă, nu respectă țara care îi finanțează supraviețuirea”, este atacul dur al lui Benny Johnson.

Alții, inclusiv scriitorul Wendell Husebo de la siteul de știri de dreapta şi extremă dreapta Breitbart și comentatorul financiar Peter Schiff, s-au plâns că Zelenski a făcut efortul de a zbura peste Atlantic, dar nu şi-a ales „ținuta potrivită”. „Pentru un ajutor de 45 de miliarde de dolari, arată respect și închiriază un costum”, a scris Husebo.

„Știu că este război, dar Zelenski nu este sub atac. A zburat în SUA la bordul unui avion privat al guvernului american, a ajuns la Casa Albă într-un SUV cu șofer, dar a apărut în public purtând un hanorac. Este mai bine decât un tricou, dar cred în continuare că ţinuta potrivită este un costum. Dacă scopul lui Zelenski era să sublinieze că ţara lui este încă în război, ar fi putut purta uniforma militară ucraineană pentru a se întâlni cu preşedintele SUA” a scris pe Twitter jurnalistul financiar Peter Schiff.

Un exemplu mai dur vine de la Tucker Carlson, un comentator politic american conservator de la Fox News, care s-a declarat uimit Zelenski „nu a fost dat afară” din Congres din cauza ținutei.

Zelenski, comparat cu Winston Churchill la vizita în SUA

În timp ce mulți conservatori au criticat decizia lui Zelenski, alții au făcut o paralelă între ținuta liderului ucrainean și apariția istorică a lui Winston Churchill la Casa Albă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Dacă ești supărat pe Zelenski pentru hainele sale în stil militar de astăzi, așteaptă să-l vezi pe Winston Churchill în ținută de raid aerian la Casa Albă”, a scris un utilizator de Twitter care a postat imagini istorice cu Churchill la Casa Albă în 1941.

În decembrie 1941, în timp ce Europa era în plin război, premierul britanic de atunci a vizitat Casa Albă purtând o salopetă militară, populară la vremea respectivă şi pe care Churchill o purta adesea în anii de război. Ideea din spatele salopetei era că Churchill o putea îmbrăca cu ușurință peste haine în cazul unui atac aerian, aceste raiduri fiind dese în Londra și în restul Regatului Unit între 1940 și 1941 – dar costumul a devenit mai mult un simbol decât o simplă piesă vestimentară practică.

Același lucru se poate spune despre „uniforma” lui Zelenski, tricourile și hanoracele verzi, în stil militar pe care le poartă la aparițiile publice de la începutul războiului. După ce a Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, Zelenski a renunțat rapid la uniforma de politician – costum și cravată – pentru a îmbrățișa un stil vestimentar care l-a apropiat de ucrainenii de rând care luptă împotriva trupelor ruse. Zelenski a păstrat această ținută – o declarație de solidaritate cu poporul ucrainean – la interviuri importante, discursuri oficiale (inclusiv în parlamentul european și britanic) și la vizita recentă pe front în orașul Bahmut din regiunea Donețk.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.