Deținutele din penitenciarul de la Rusca sunt păzite prin GPS

17/09/2020

News

În loc de escortă și gardieni, deținutele din penitenciarul de la Rusca sunt păzite de la distanță, prin GPS. Cu brățări electronice, montate la picior sau la mână, femeile au ieșit la cules struguri.

Dacă până acum lângă ele stăteau gardienii, astăzi în vie erau doar ele. Singurii supraveghetori sunt doi operatori de la Inspectoratul Național de Probațiune, care le urmăresc activitatea din fața monitoare, transmite Tv8.md.

Brățările sunt purtate 24 din 24 de ore, iar dacă deținutele încearcă să scape de ele, acestea transmit semnale imediat.

Aceste femei sunt deținute în penitenciarul de la Rusca. Ca să le fie redusă pedeapsa, dar și să câștige un ban lucrează din zori și până-n seară. Printre ele este și Oxana. În urmă cu patru ani, aceasta a ajuns după gratii din cauza violenței în familie. Femeia spune că regretă cele întâmplate și că a învățat lecția.

„Sperăm să se termine pandemia și să mai avem contracte să ne mai scoată.-Ce vă doriți cel mai mult?- Familia să-mi fie sănătoasă și mai repede să mă duc acasă.-Când vă duceți?-În 2022. Am o fată și un nepoțel care nu l-am văzut niciodată.”, spune aceasta.

Cei din administrația penitenciarului spun că, acum o săptămână, zece deținute au primit brățări.

În locul gardienilor, sunt doi operatori de la Inspectoratul Național de Probațiune, care urmăresc activitatea deținutelor din fața monitoarelor.

Cele 25 de dispozitive, care au fost donate de către Agenția de Cooperare a Germaniei, includ două componente care transmit semnale GPS. Un dispozitiv costă 6.000 de lei și este rezistente la apă. În cazul în care deținuții încearcă să le scoată sau să le spargă, acestea transmit semnale imediat.

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Moldovenii din șase state ar putea vota prin corespondență. Decretul, semnat de Maia Sandu

Cetățenii R.Moldova din șase state ar putea vota la următoarele alegeri republicane prin corespondență. Decretul șefului statului privind promulgarea documentului a fost publicat în ediția Monitorului Oficial din 10 mai.

Documentul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. Autoritățile menționează că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, scrie deschide.md.

Astfel, se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. În acest sens, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Comisia Europeană îi acuză pe șefii Eurovision. Care este motivul? ,,Au făcut un cadou pentru „inamicii Europei”

Decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) de a interzice drapelul UE la finala Eurovision de sâmbătă a fost un cadou pentru „inamicii Europei”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, pentru Politico, citat de b1.ro.

Margaritis Schinas s-a arătat revoltat de decizia EBU, care a exclus în premieră alte drapele decât cele ale țărilor participante.

Comisarul european consideră că măsura a fost nepotrivită, având în vedere că suntem tot mai aproape de alegerile europarlamentare și a venit într-un moment în care mii de protestatari gruzini se adunau pe străzile din Tbilisi ca să își exprime susținerea pentru valorile democratice pe care le reprezintă UE.

„Nu pot găsi o explicație logică pentru care EBU face acest lucru. Și la ce ajută? Cu mai puțin de o lună până la alegerile europene, cine câștigă din interzicerea drapelului UE la Eurovision? Doar euroscepticii și inamicii Europei”, a subliniat Margaritis Schinas.

Decizia EBU a fost criticată și de purtătorul de cuvânt a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

„Este cu siguranță regretabil să interzicem drapelul care este steagul tuturor membrilor UE și al altor membri din Consiliul Europei care iau parte la concurs, și care este arborat adesea de drapele naționale pe clădiri publice”, a declarat purtătorul de cuvânt.