Directorul SIS face apel la calm după declarațiile sale referitor la faptul că Rusia ar intenționa să atace Republica Moldova

20/12/2022

News

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a făcut unele precizări privind declarațiile sale de ieri, 19 decembrie, care au stârnit discuții în societate.

În cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, Musteața a făcut un apel la calm și a menționat că războiul din Ucraina va continua și în 2023. Astfel, riscurile pentru Republica Moldova se mențin, transmite Știri.md.

„Vreau să fac un apel la calm față de cetățeni, a fost un val de discuții în societate privind modul cum au fost interpretate declarațiile mele. În primul rând, SIS monitorizează întreg spectrul ce se întâmplă în Ucraina, ce planuri sunt și încercăm să facem niște analize de risc pentru anul viitor.

Ceea ce vedem noi este că războiul din Ucraina, din păcate, va continua în 2023. Este un risc care ne afectează și pe noi. Așa cum vedem, Federația Rusă va încerca o nouă ofensivă spre Vest, asta presupune că au un obiectiv clar încotro sau unde vor să continue lupta și acest obiectiv ei și l-au setat încă din 24 februarie și nu a fost schimbat de atunci.

Obiectivul Federației Ruse de a continua ofensiva spre Vest pe tot teritoriul Ucrainei rămâne valabil pentru ei, asta au și declarat ei încontinuu.

Respectiv, este logic să deducem, și informația pe care o deține SIS, împreună cu partenerii, indică asupra faptului că în 2023 putem să ne așteptăm cu o probabilitate înaltă la o nouă ofensivă pe teritoriul Ucrainei spre Vest. Despre asta au vorbit și colegii de la Kiev de nenumărate ori, au vorbit și alți parteneri de-ai noștri din alte state. În 2023, războiul rămâne cea mai mare vulnerabilitate, cel mai mare risc în adresa Republicii Moldova, Ucrainei, a regiunii în general”, a declarat directorul SIS.

Întrebat despre situația din regiunea transnistreană, șeful SIS a menționat că este deocamdată calmă.

„Regiunea transnistreană rămâne un punct destul de calm, având în vedere situația din regiune, noi monitorizăm foarte atent, există dialog pe platforma Biroului politici de reintegrare unde se discută diferite aspecte, vedem un nou contract de livrare a energiei electrice care s-a semnat. Deci, între ambele maluri există dialog, asta e important. În soluționarea oricărui conflict trebuie să existe dialog.

De aceea, analiza noastră arată că în Transnistria, chiar dacă sunt prezente forțe militare ruse, staționate ilegal acolo, situația rămâne destul de calmă la acest moment și previziunea noastră e că așa va fi câteva luni înainte. Ceea ce am vorbit înainte ține de cum ar putea să se desfășoare situația pe frontul din Ucraina”, spune Musteața.

Totodată, un risc îl reprezintă și munițiile de la Cobasna, despre care nu se cunoaște câte sunt la număr și nici în ce condiții sunt păstrate.

„Depozitul de la Cobasna din păcate nimeni nu poate spune cu certitudine cât este acolo, ce este și în ce stare se păstrează. Un depozit de muniții are anumite condiții de păstrare. Cum se păstrează ele acolo nu știm, din păcate misiunile sau tentativele de a avea misiuni OSCE în acea regiune nu s-au soldat cu succes. Ultima evaluare s-a făcut cu mulți ani în urmă.

Un astfel de depozit, cu o cantitate mare de muniții, reprezintă un pericol în sine, pentru că dacă nu sunt respectate condițiile de păstrare ar putea avea loc o deflagrație. Actualmente, din analiza noastră și din informațiile noastre, munițiile de acolo sunt păstrate în condiții așa cât de cât să fie ferite de factori externi care ar putea influența stabilitatea lor.

O astfel de cantitate de muniții în regiunea transnistreană, având un război nu departe de hotarele noastre, iarăși e un pericol pentru că multe persoane și-ar dori să le ia de acolo și poate să le vândă pe piața neagră, părțile implicate în conflict ar dori să-și atribuie lor aceste muniții. Astfel de muniții trebuie păstrate sub un control internațional foarte bine instituit, cu anumite mecanisme”, a adăugat Alexandru Musteața.

Ieri, 19 decembrie, șeful SIS a declarat că ”Federația Rusă ar avea în plan să invadeze și Republica Moldova la începutul anului 2023, iar punerea în aplicare a scenariului depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”.

Ulterior, SIS a venit cu o precizare: „În contextul declarațiilor lui Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova, referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.