Dispariția submarinului Titan cu turiști: Rezervele de oxigen se apropie de sfârşit

Căutarea submarinului Titan dispărut în apele Atlanticului a intrat pe ultima sută de metri. Avioane, zece nave și mai mulți roboți subacvatici încearcă să dea de urma submersibilului, iar șansele ca cineva să mai fie găsit în viață sunt tot mai mici.

Dispariția submarinului Titan: Rezervele de oxigen se apropie de sfârşit

Conform calculelor Pazei de Coastă, cei cinci oameni de la bord ar mai avea oxigen până undeva în jurul orei 14:00, ora României, transmite Digi24.ro

S-au auzit din nou zgomote similare unor bătăi, dar nimeni nu știe dacă sunt provocate de cei din submarin. Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, părerile experților sunt împărțite: unii spun că timpul se scurge rapid și astăzi e ziua decisivă, alții – că ar mai fi timp până mâine.

Fostul comandant al submarinului nuclear al Marinei SUA, David Marquet, avertizează că sunetele detectate în ultimele ore ar putea să nu provină de la submersibilul Titan.

„Nu cred că zgomotele sunt de acolo, ar putea fi doar sunete naturale. Auzim zgomote și mai multe nave vin în zonă, apoi auzim mai multe zgomote și nu cred că este o coincidență”, a spus el pentru BBC.

Căpitanul Marquet crede că șansele de supraviețuire pentru cei aflați la bord sunt reduse, dar că ei au o șansă prin faptul că echipamentul necesar pentru ridicarea submersibilului se îndreaptă spre zona respectivă.

Submersibilul Titan, care are o lungime de 6,7 metri şi este operat de compania americană OceanGate Expeditions, şi-a început coborârea duminică la ora locală 8.00 (15.00, ora României). Acesta a pierdut contactul cu nava sa de sprijin de la suprafaţă aproape de sfârşitul a ceea ce ar fi trebuit să fie o scufundare de două ore până la Titanic.

În condiţiile în care, potrivit estimărilor, rezerva de aer de la bord s-ar putea epuiza în câteva ore, o coaliţie internaţională de echipe de salvare a cercetat o întindere vastă a oceanului în căutarea submersibilului. 

Paza de coastă americană şi-a redirecţionat o parte din echipamente pentru a încerca să localizeze sunetele ca nişte ciocănituri auzite în timpul căutărilor aeriene de marţi şi miercuri dimineaţă în zona îndepărtată a Atlanticului de Nord. Deşi nu a dat niciun rezultat, dispozitivele sonar ale aeronavei canadiene P-3 sunt analizate de Marina americană, au declarat miercuri oficialii citați de Reuters.

Paza de Coastă americană a declarat că vehicule operate de la distanţă (ROV) au fost desfăşurate sub apă în apropierea locului unde aeronavele canadiene au înregistrat zgomotele cu ajutorul unor balize sonar, dar nu au găsit încă niciun semn că ar putea proveni de la Titan. Căpitanul Gărzii de Coastă, Jamie Frederick, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că analiza zgomotelor a fost „neconcludentă”.

„Când eşti în mijlocul unui caz de căutare şi salvare, întotdeauna ai speranţă”, a spus el. „În ceea ce priveşte zgomotele în mod specific, nu ştim ce sunt, ca să fiu sincer cu voi”, a declarat el presei.

Recuperarea submersibilului presupune provocări logistice uriaşe

Chiar dacă submersibilul este localizat, recuperarea acestuia prezintă provocări logistice uriaşe, având în vedere condiţiile extreme de la adâncimea de kilometri distanţă sub suprafaţă.

Echipe din Statele Unite, Canada şi Franţa, care au folosit avioane şi nave, au căutat mai mult de 25.900 km pătraţi din suprafaţa oceanului, aproximativ de două ori mai mult decât suprafaţa statului american Connecticut.

Experţii spun însă că rezerva teoretică de aer de la bordul submersibilului depinde de o serie de factori, inclusiv dacă nava mai are energie şi cât de calmi au rămas oamenii de la bord.

Epava Titanicului, un pachebot britanic care a lovit un iceberg şi s-a scufundat în timpul călătoriei sale inaugurale din 1912, ceea a dus la moartea a peste 1.500 de persoane, se află pe fundul mării la o adâncime de 3.810 metri. Epava se află în adâncuri la aproximativ 1.450 km est de Cape Cod, Massachusetts, şi la 640 de kilometri sud de St. John’s, Newfoundland.

Printre cei aflaţi la bordul submersibilului se numără miliardarul şi aventurierul britanic Hamish Harding, în vârstă de 58 de ani, şi omul de afaceri de origine pakistaneză Shahzada Dawood, în vârstă de 48 de ani, împreună cu fiul său Suleman, în vârstă de 19 ani, ambii cetăţeni britanici. Exploratorul francez Paul-Henri Nargeolet, în vârstă de 77 de ani, şi Stockton Rush, fondatorul şi directorul executiv al OceanGate, sunt, de asemenea, la bord.

Prietena lui Harding, Jannicke Mikkelsen, care l-a însoţit pe antreprenorul britanic în alte expediţii, a declarat pentru Reuters că spera la veşti bune, dar nu era optimistă. „Ar fi un miracol dacă ar fi recuperaţi în viaţă”, a spus ea.

Îndoieli privind siguranţa submersibilului Titan

Îndoieli privind siguranţa submersibilului Titan au fost ridicate într-un proces din 2018 intentat de fostul director de operaţiuni maritime al OceanGate, David Lochridge, care a susţinut că a fost concediat pentru că şi-a exprimat îngrijorarea că învelişul nu ar putea rezista la adâncimi extreme. În propria plângere în instanţă împotriva lui Lochridge, OceanGate a declarat că acesta a refuzat să accepte asigurările inginerului principal şi l-a acuzat pe Lochridge că a împărtăşit în mod necorespunzător informaţii confidenţiale.

Cele două părţi au soluţionat cazul în noiembrie 2018. Nici compania şi nici avocatul lui Lochridge nu au comentat detaliile disputei.

Cu câteva luni înainte de proces, un grup de lideri din industria submersibilelor a trimis o scrisoare către OceanGate avertizând că abordarea „experimentală” a dezvoltării navei ar putea duce de la probleme „minore până la catastrofale”.

Dacă submersibilul ar fi reuşit să iasă la suprafaţă, el este sigilat cu şuruburi din exterior, ceea ce face imposibilă ieşirea celor din interior fără ajutor. Dacă Titan se află pe fundul oceanului, un efort de salvare ar fi şi mai dificil din cauza presiunii masive şi a întunericului total la o adâncime de peste 3 km.

O navă de cercetare franceză care transportă un submersibil robot de scufundare la mare adâncime era aşteptată să sosească în cursul zilei de miercuri. Nava controlată de la distanţă este capabilă să se scufunde la o adâncime la fel de mare ca cea a epavei Titanicului şi ar putea ajuta la eliberarea submersibilului în cazul în care acesta este blocat, deşi robotul nu poate ridica singur submersibilul, care cântăreşte 9.525 kg. Însă robotul ar putea ajuta la agăţarea submarinului de o navă de suprafaţă care este capabilă să îl ridice, a declarat operatorul.

Fotbalist moldovean de la echipa oligarhului fugar Ilan Șor, suspectat de implicare într-un protest plătit la Moscova

Radu Cosciug, fost jucător la Milsami Orhei, a fost asociat cu organizarea unui protest plătit la Moscova. Manifestația a fost organizată pentru susținerea Evgheniei Guțul (38 de ani), bașcanul Găgăuziei, aflată în arest preventiv, scrie presa de peste Prut.

Clubul Milsami Orhei este deținut de Ilan Șor, un om de afaceri fugit din Republica Moldova după ce a fost acuzat de fraudă și spălare de bani.

Protestul ar fi fost organizat printr-un grup de WhatsApp, unde participanții erau recrutați și li se propunea o sumă de 2.000 de ruble rusești (circa 450 MDL), potrivit unei investigații realizată de echipa ONE TV.

Jurnaliștii postului susțin că s-au infiltrat în conversațiile online, unde Cosciug le-ar fi oferit instrucțiuni protestatarilor.

Manifestațiile au avut loc inclusiv în fața Ambasadei Republicii Moldova la Moscova.

Mai mult, organizatorii ar fi permis și prezența copiilor de la vârsta de șapte ani, cu promisiunea că și aceștia vor fi remunerați.

În contextul acestor acuzații, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a reacționat printr-un comunicat.

Evghenia Guțul, başcana Găgăuziei, este acuzată de finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2023, fals în acte publice, declarații false și manipularea raportului financiar al campaniei. A fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, autoritățile suspectând că încerca să părăsească țara. 

Până în acest moment, Radu Cosciug nu a oferit o reacție oficială cu privire la aceste acuzații, iar ancheta este în desfășurare.

Rusia şi Statele Unite au început discuţii despre proiecte privind metalele rare în Rusia, spune trimisul lui Putin

Moscova şi Washingtonul au demarat discuţii cu privire la proiecte comune privind metalele de pământuri rare şi alte proiecte în Rusia, a declarat trimisul special al Rusiei pentru cooperarea internaţională în domeniul economic şi al investiţiilor, transmite news.ro, potrivit Izvestia.ru,

„Metalele rare sunt un domeniu important pentru cooperare şi, desigur, am început discuţiile privind diverse pământuri rare şi (alte) proiecte în Rusia”, a declarat Kirill Dmitriev, care este şi directorul general al Fondului rus de investiţii directe.

Putin, în urma negocierilor dintre SUA şi Ucraina cu privire la un proiect de acord privind mineralele, a oferit SUA, în cadrul unui viitor acord economic, să exploreze împreună zăcămintele de pământuri rare din Rusia.

Dmitriev, care a făcut parte din echipa de negociere a Rusiei la discuţiile cu oficialii americani din Arabia Saudită în februarie, a declarat că unele companii s-au arătat deja interesate de proiecte. El nu a numit nicio companie şi nu a dezvăluit detalii suplimentare.

Izvestia a relatat că această cooperare ar putea fi discutată în continuare la următoarea rundă de discuţii Rusia-SUA, care ar putea avea loc la jumătatea lunii aprilie în Arabia Saudită.

Pământurile rare şi alte metale critice, esenţiale pentru industriile de înaltă tehnologie, au atras atenţia întregii lumi în ultimele luni, pe măsură ce preşedintele american Donald Trump a stimulat eforturile de a contracara dominaţia Chinei în acest sector.

Permis de călătorie obligatoriu pentru toți europenii care merg în Marea Britanie

Cetățenii care călătoresc cu pașaport european vor fi obligați ca începând de miercuri, 2 aprilie, să aibă un permis de călătorie pentru a merge în Regatul Unit. Această autorizație – ETA – poate fi obținută online, prin plata unei sume de 12 euro, care urmează să fie majorată în curând la 19 euro, scrie AFP citat de hotnews.ro.



De miercuri, cetățenii din aproximativ treizeci de țări europene – inclusiv toți cei din Uniunea Europeană (UE), cu excepția Irlandei – vor trebui să aibă acest permis de călătorie pentru Marea Britanie, țară care a părăsit UE în 2020.

El costă 10 lire (aproximativ 12 euro), preț care va crește la 16 lire (aproximativ 19 euro) din 9 aprilie.

Ce este ETA și cum se obține

Autorizația Electronică de Călătorie (ETA), necesară înainte de plecare și valabilă doi ani, poate fi obținută din aplicația „UK ETA” sau de pe site-ul guvernului britanic, gov.uk. Autorizația este deja obligatorie pentru vizitatorii din afara UE scutiți de viză pentru a intra în Regatul Unit.

Similară cu ESTA pentru Statele Unite, ETA are scopul de a consolida securitatea frontierei, potrivit guvernului britanic.

Solicitantul trebuie să prezinte o fotografie a pașaportului și o fotografie cu chipul său. Cei care aplică pentru obținerea ETA trebuie să furnizeze date biografice și biometrice și să răspundă la câteva întrebări despre cazierul judiciar, astfel încât odată ce au obținut autorizația, aceasta este conectată digital la pașaportul lor.

Procesul durează mai puțin de zece minute, iar autorizația de călătorie, legată digital de pașaport, este de obicei acordată în câteva momente, potrivit Ministerului britanic de Interne.

Cu toate acestea, guvernul britanic recomandă un termen de trei zile lucrătoare pentru un răspuns, în unele cazuri rare existând necesitatea unei verificări suplimentare.

ETA permite șederea în Regatul Unit timp de până la șase luni. Ea permite călătorii nelimitate timp de doi ani, dar cererea trebuie reînnoită în cazul schimbării pașaportului.

În ianuarie, ea a devenit obligatorie pentru cetățenii din aproximativ 50 de țări și teritorii, inclusiv Statele Unite, Canada și Australia. Sistemul a fost lansat în 2023, inițial pentru cetățenii Qatarului, înainte de a fi extins și la alte țări din Golf.

Autorizația de călătorie este necesară și pentru copii și bebeluși, scrie AFP, conform Agerpres.

Bacterii periculoase, în nisipul și apa lacurilor din Capitală. Pot provoca afecţiuni diareice şi de piele
Articolul anterior
Minele dislocate din Kahovka de ape ar putea ajunge pe plajele Mării Negre
Articolul următor
Close menu