Distrugerea barajului Kahovka a făcut o „haldă de gunoi și un cimitir de animale” din Marea Neagră. Nu există date privind poluarea în zona Bulgariei, României și R. Moldova

12/06/2023

News

Inundațiile se retrag în urma prăbușirii barajului Kahovka, dar resturile spălate de-a lungul râului Nipru transformă coasta Mării Negre din Odesa într-o „haldă de gunoi și cimitir de animale”, potrivit autorităților ucrainene, informează ziare.com.

„O mulțime de mine, muniție și alte obiecte explozive sunt transportate în mare și aruncate pe țărm”, a declarat Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei pe site-ul său în weekend, adăugând că polițiștii de frontieră au observat o „ciumă a peștelui” în zona.

„Râul Nipru se varsă în Marea Neagră, având multe semne ale devastării provocate de ruși”, a spus ministerul.

Nu există date care să indice o creștere a poluării litoralului Mării Negre, nici în Bulgaria, nici în România, în urma distrugerii barajului Kahovka de pe râul Nipru din Ucraina, a anunțat serviciul de presă al guvernului bulgar la câteva zile după spargerea barajului.

Potrivit executivului de la Sofia, citat de Sofia Globe, nivelul normal al poluării a fost demonstrat de datele din monitorizarea îmbunătățită ordonată pe 8 iunie de ministrul Mediului, Julian Popov, ca răspuns la distrugerea barajului Kahovka. Nu există date privind poluarea nici în vecinătatea României și a Moldovei, se arată în comunicatul oficial al guvernului bulgar, care mai precizează că ministerul mediului de la Sofia a solicitat informații și date oficiale cu privire la starea componentelor de mediu pe teritoriul acelor două țări. Monitorizarea urmărește impactul potențial al apelor de-a lungul cursului râului Nipru asupra Mării Negre.

Până în prezent, nu s-au găsit excese în niciunul dintre indicatorii studiați – produse petroliere, metale și radionuclizii cesiu-37 și tritiu. În Ucraina în schimb, în regiunea Odesa, apele Mării Negre au fost contaminate. „Ministerul Turismului confirmă că toate plajele bulgare de la Marea Neagră sunt curate și sigure pentru turiști”, se arată în comunicatul executivului bulgar.

„Consecințele ecocidului sunt teribile”, a adăugat acesta.

O analiză Associated Press publicată duminică arată că distrugerea barajului Kahovka din Ucraina este un dezastru de mediu, care evoluează rapid într-o catastrofă ecologică pe termen lung.

Aceasta afectează apa potabilă, surse de hrană și ecosistemele care ajung în Marea Neagră, potrivit AP.

De la distrugerea barajului, marți, apele au transportat 150 de tone de ulei de mașină în Marea Neagră.

„Acest ulei va ajunge în Marea Neagră, firește sunt 3 ecosisteme deltaice în aval de această pierdere de ulei și ele vor prelua mare parte, dar ele vor ajunge și în Marea Neagră, substanțe toxice, substanțe rezultate parțial din degradarea doar parțială acestora. Toate vietățile ce trăiesc în nordul Mării Negre, NV Mării Negre ar putea să fie afectate, în principal este o zonă deltaică”, a declarat la digi24.ro Adrian Bîlbă, doctor în științe și membru al organizației EcoDobrogea.

Salvarea ar putea să vină de la poziționarea deltei de pe Nipru. Practic, această deltă poate acționa ca un filtru împotriva substanțelor poluante, spun biologii. Partea negativă este că zona respectivă a Niprului va fi serios afectată. Dar, în funcție de direcția vântului acești poluanțiar putea ajunge și pe țărurile Mării Negre din Turcia.

În plus, el spune că un aflux mare de apă dulce va ajunge în mare. Prin urmare, salinitatea va scădea. „În ceea ce priveşte riscurile pentru Marea Neagră, există un risc hidric la un moment dat, în următoarele săptămâni, printr-un aflux foarte mare de apă dulce, care va scădea foarte mult salinitatea şi pe fondul încălzirii – Marea Neagră acum este mai caldă decât de obicei, sunt 20-21 de grade ceea ce la început de iunie nu prea era atât de cald”, a transmis biologul marin.

”Dacă e să vorbim despre ecosisteme, din cele trei rezervații naturale din Ucraina, una lângă Dunăre, în preajma României, alta – în Carpați, la fel, aproape de România, cea de-a treia, care se află aici, a fost distrusă. Restabilirea acesteia în varianta inițială nu va fi posibilă niciodată. (…) În acest moment, un pericol direct pentru România nu există, deoarece distanța este mare, adică mai mult de 300 de kilometri” a mai declarat Viaceslav Potapenko, directorul Institutului de Economie Verde din Ucraina și reprezentant al Institutului Național de Cercetări Strategice de la Kiev, citat de mass-media de la București.

Prăbușirea barajului din sudul Ucrainei pe 6 iunie este unul dintre cele mai mari dezastre industriale și ecologice din Europa de zeci de ani. Catastrofa a distrus sate întregi, a inundat terenuri agricole, a lipsit zeci de mii de oameni de energie și apă curată și a provocat daune masive mediului.

Un total de 2.699 de persoane, inclusiv 178 de copii, au fost evacuate din așezările inundate din regiunea Herson, a declarat sâmbătă șeful ucrainean al administrației militare regionale, Oleksandr Prokudin, într-o postare Telegram.

Imagini din închisoarea în care intri și nu mai știe nimeni de tine. Un deținut execută o pedeapsă de 1.500 de ani

Temuta mega-închisoare care a pus capăt anilor de dominație brutală a bandelor din El Salvador și a privat de drepturi mii dintre cei mai violenți criminali marchează în această săptămână doi ani de funcționare, scrie stirileprotv.ro.

CECOT (Centrul pentru Izolarea Terorismului) este o închisoare de maximă securitate construită acum doi ani de guvernul salvadorian pentru a încarcera membrii de rang înalt ai celor mai violente bande din țară.

Ascunsă în mijlocul pustietății, închisoarea, cunoscută sub numele de „Alcatrazul Americii Centrale,” se ridică drept simbolul suprem al represiunii dure împotriva criminalității, inițiate de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele.

Supranumită „o gaură neagră a drepturilor omului” de către critici, controversata închisoare a fost condamnată pe scară largă pentru presupusa ignorare a drepturilor internaționale ale deținuților.

Miguel Sarre, fost membru al Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii, a criticat închisoarea drept „o groapă de beton și oțel”. El a avertizat în mod sinistru că închisoarea a devenit efectiv un loc de aruncare a deținuților, fără eliberări până în prezent – echivalentul unei „pedepse cu moartea deghizate.”

Totuși, într-o țară măcinată de bande violente precum Mara Salvatrucha (MS-13) și temutele facțiuni ale Barrio 18, abordarea dură a lui Bukele l-a transformat într-un erou național.

Pentru mulți salvadorieni, închisoarea de maximă securitate nu este o rușine, ci un simbol al siguranței și speranței, alimentând popularitatea uriașă și dominația politică a președintelui.

Directorul CECOT, Belarmino García, a declarat anul trecut că această unitate, care poate găzdui până la 40.000 de deținuți, „adăpostește criminali în serie. Acești criminali în serie și-au pierdut toate drepturile.”

Un deținut care execută o pedeapsă uluitoare de 1.500 de ani pentru presupusa implicare în peste 500 de crime, răpiri și extorcări, și-a petrecut ultimii doi ani în CECOT, unde condițiile sunt la fel de dure ca și crimele de care este acuzat.

Luminile din celule nu se sting niciodată – rămân aprinse 24 de ore pe zi.

Deținuții sunt obligați să doarmă pe plăci metalice goale, fără saltele care să le ofere confort. Igiena este la fel de sumbră, prizonierii spălându-se dintr-un lighean cu apă în celule aglomerate cu peste 40 de oameni.

Chiar și utilizarea toaletei nu oferă nicio intimitate, fiind complet expusă ofițerilor militari și de poliție care stau la doar doi metri distanță. Regimul este nemilos.

Membrii bandelor petrec 23 de ore și jumătate închiși în celulele lor supraaglomerate, cu doar 30 de minute pentru a se întinde – legați cu lanțuri în mijlocul coridorului. Fără aer curat, fără vizite și fără scăpare din monotonia dureroasă a încarcerării lor.

Pentru mulți, aceasta este o viață fără sfârșit – o existență concepută pentru a frânge chiar și cei mai înrăiți criminali.

În celule, temperatura poate ajunge la 35°C în timpul zilei, iar sursele de ventilație sunt inexistente.

Imaginile impresionante surprinse din interiorul complexului arată frecvent deținuți fără cămașă, purtând doar pantaloni scurți albi, încercând să se răcorească.

A fost descoperit un ”super-Pământ”, la mică distanță de noi. Planeta are condiții specifice vieții

Oamenii de ştiinţă au descoperit o planetă din categoria „super-Terra” care ar putea deţine condiţiile potrivite pentru a întreţine viaţa, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford, informează DPA citat de stirileprotv.ro.

Acea exoplanetă – o planetă aflată în afara Sistemului Solar – are o masă de şase ori mai mare decât cea a Pământului şi orbitează în „zona locuibilă” din jurul unei stele similare cu Soarele nostru, la 20 de ani-lumină de sistemul nostru solar.

Evoluţia ei în acea zonă înseamnă că planeta nou descoperită, ce a fost denumită HD 20794 d, se află la o distanţă potrivită de stea pentru ca apa să existe pe suprafaţa ei, însă deoarece acea distanţă se modifică de-a lungul orbitei sale mai degrabă eliptice decât circulare, cercetătorii consideră că deocamdată este prea devreme pentru a spune dacă acea exoplanetă poate să întreţină viaţa.

Michael Cretignier, asistent postdoctoral de cercetare la Facultatea de Fizică a Universităţii Oxford, a identificat pentru prima dată un posibil semnal al existenţei exoplanetei în anul 2022 atunci când analiza date arhivate înregistrate de spectrograful High Accuracy Radial Velocity Planet Searcher din cadrul Observatorului La Silla din Chile.

Cercetători dintr-o echipă internaţională au analizat apoi datele obţinute pe parcursul a două decenii de observare pentru a confirma descoperirea.

Planeta HD 20794 d va juca un rol esențial pentru viitoarele misiuni spațiale

„Am lucrat la analiza datelor mai mulţi ani, analizându-le gradual şi eliminând orice posibile surse de contaminare”, a declarat Michael Cretignier.

„Pentru mine, a fost bineînţeles o bucurie uriaşă atunci când am putut să confirmăm existenţa planetei. A fost şi un sentiment de uşurare, întrucât semnalul original se afla la marginea limitei de detectare a spectrografului, aşadar a fost greu să fim pe deplin convinşi la acea vreme dacă semnalul era real sau nu. În mod captivant, proximitatea ei faţă de noi (20 de ani-lumină) înseamnă că există o speranţă pentru viitoare misiuni spaţiale care să obţină o imagine a planetei”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea acestei exoplanete, pe care o consideră „un studiu de caz nepreţuit” pentru proiectele spaţiale care încearcă să detecteze semne de viaţă în afara Sistemului Solar.

„Prin localizarea ei în zona locuibilă şi proximitatea sa relativă faţă de Terra, această planetă ar putea juca un rol esenţial pentru misiunile viitoare ce vor caracteriza atmosferele exoplanetelor pentru a căuta biosemnături care să indice existenţa potenţială a vieţii”, a declarat Michael Cretignier.

Studiul care detaliază descoperirea acestei exoplanete a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.

Moldova a ratificat Tratatul internațional privind schimbul de date în scopul verificării declarațiilor de avere

Aleșii poporului au ratificat joi, 30 ianuarie, Tratatul internațional privind schimbul de date în scopul verificării declarațiilor de avere, comunică MOLDPRES.

Documentul va oferi un mecanism legal care va permite autorităților de integritate să realizeze schimburi de date la nivel internațional în legătură cu propriile verificări administrative. Astfel, autoritățile vor putea identifica funcționarii care cumpără proprietăți imobiliare în străinătate, dețin afaceri sau conturi bancare pe care nu le indică în declarația de avere.Tratatul are drept scop prevenirea și combaterea corupției prin depistarea abuzurilor și consolidarea integrității funcționarilor. Autoritatea responsabilă de implementarea tratatului a fost desemnată Autoritatea Națională de Integritate.Conform legislației în vigoare, persoanele cu funcție publică sau de demnitate publică sunt obligați să depună anual declarație de avere.