Doi americani, arestaţi pentru export de tehnologie în Rusia

Doi bărbaţi au fost arestaţi de autorităţile americane pentru export de tehnologie către Rusia.

Agent chinez de informaţii, extrădat din Belgia către SUA şi inculpat de  „tentativă de spionaj economic” | Digi24

Autorităţile americane au anunţat joi că au arestat doi bărbaţi acuzaţi de o schemă ilegală de mai mulţi ani pentru exportul de tehnologie în Rusia, ocolind reglementările privind exportul impuse după invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite dcnews.ro.

Departamentul american al Justiţiei susţine că unul dintre bărbaţi a furnizat companiilor ruse echipament de avionică occidental şi a asigurat servicii de reparaţii pentru echipament utilizat pe avioane fabricate în Rusia.

Din 2020, inculpaţii au conspirat să eludeze legile de export ascunzând şi declarând în mod fals utilizatorii finali, valoarea şi destinaţia finală pentru exporturile lor şi expediind echipamentele prin ţări terţe, a precizat departamentul.

În unul dintre cazuri, cei doi bărbaţi au ascuns utilizatorul final şi destinaţia reală furnizând o factură falsă, care menţiona că destinaţia finală era Germania. În alte situaţii, elementele de avionică au fost trimise prin Armenia şi Cipru în Rusia fără a obţine licenţele necesare, a menţionat Departamentul Justiţiei.

Cei doi au fost inculpaţi pentru conspiraţie, export de bunuri controlate fără licenţă, falsificarea şi eşecul de a furniza informaţii electronice privind operaţiunile de export şi contrabandă cu bunuri interzise de legea americană. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi riscă între cinci şi 20 de ani de închisoare pentru fiecare capăt de acuzare.

După ce Rusia a declanşat invazia în Ucraina în urmă cu un an, SUA şi alţi aliaţi au impus sancţiuni dure Moscovei pentru a-i slăbi economia şi a face mai dificil pentru aceasta să obţină resursele necesare pentru război, notează dpa, conform Agerpres.

Atacurile ransomware din SUA, considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale 

Statele Unite vor trata de acum înainte atacurile „ransomware” drept ameninţări la adresa securităţii naţionale, nu doar simple infracţiuni, a anunţat joi Casa Albă, transmite agenţia EFE.

Funcţionari de rang înalt din Administraţia preşedintelui Joe Biden au explicat, într-o discuţie cu presa, că noua clasificare va permite Departamentului de Stat şi Trezoreriei să impună sancţiuni entităţilor responsabile cu astfel de atacuri ce folosesc programe malware care preiau controlul unui sistem informatic şi cer bani deţinătorului acestuia pentru a-i reda accesul.

Obiectivul Washingtonului este ca aliaţii săi să se alăture eforturilor de urmărire a acestor entităţi, astfel încât să se „reducă suprafaţa Terrei unde indivizii pot comite asemenea delicte în impunitate”, precizează unul dintre funcţionari. „Dacă unui infractor i se va împiedica ieşirea din interiorul graniţelor Rusiei, probabil că aceasta va contribui la descurajarea lui” să comită astfel de atacuri, exemplifică el.

Schimbarea de politică este inclusă în noua Strategie Naţională pentru Securitate Cibernetică a Administraţiei americane, care urmăreşte să consolideze infrastructurile critice ale SUA în faţa ameninţării în creştere cu atacuri cibernetice.

Această strategie menţionează Rusia, China, Coreea de Nord şi Iran drept cei patru principali „actori malware” care trebuie combătuţi.

O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei

O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.

Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.

Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.

Cum poți solicita schimbarea numelui sau a prenumelui

Numele de familie şi prenumele sunt atributele de bază prin care se identifică persoana şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale ale persoanei, scrie bizlaw.md.

Numele de familie se dobândeşte prin rudenie şi este comun membrilor aceleiaşi familii. Copilul din căsătorie va lua numele din căsătorie al părinţilor săi, ales de aceştia cu ocazia depunerii declaraţiei de căsătorie.

Numele de familie și prenumele poate fi modificat prin schimbarea acestuia pe cale administrativă, prin adoptarea unei decizii de către organul de stare civilă, sau ca efect al schimbării stării civile a persoanei (prin căsătorie sau prin  divorţ). Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui.

Potrivit Agenției Servicii Publice, sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când numele este format din expresii indecente, ridicole;
  • când numele este pronunțat dificil;
  • când solicitantul dorește să aibă un nume şi/sau prenume corespunzător naționalității pe care o are;
  • când solicitantul dorește să poarte un nume de familie simplu în locul celui dublu;
  • când solicitantul dorește să poarte numele soţului sau să alăture la numele său numele soţului (și nu a făcut asta în momentul înregistrării căsătoriei);
  • când solicitantul dorește să revină la numele pe care l-a avut până la căsătorie (și nu a făcut asta în momentul pronunțării/înregistrării divorțului);
  • când solicitantul dorește să poarte numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane care a participat la educaţia solicitantului;
  • când părinții au divorțat, iar copilul dorește să poarte numele mamei pe care aceasta l-a avut până la căsătorie (în situațiile copiilor cu capacitatea deplină de exercițiu – după împlinirea vârstei de 18 ani).

Nu sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când solicitantul alege un nume sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;
  • când solicitantul este urmărit penal sau are antecedente penale şi nu este reabilitat;
  • când în rezultatul schimbării numelui de familie prin conexare acesta va deveni compus din trei nume de familie;
  • când solicitantul este căsătorit şi numele de familie, schimbarea  căruia se solicită, îl poartă după căsătorie şi soţul, care refuză să depună concomitent cerere de schimbare a numelui;
  • când se solicită transliterarea numelui sau prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui se depune la organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui copiilor cu vârsta între 16-18 ani se soluționează la cererea copilului, cu acordul scris al părinților acestora.

Termenele de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui, precum şi taxele pentru prestarea serviciului respectiv sunt stabilite în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenţia Servicii Publice.

Conform datelor statistice, în perioada anilor 2020 şi până în prezent, au fost înregistrate în total 11.947 acte de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui: 2020 – 1.994 acte, 2021 – 2.705 acte, 2022 – 2.726 acte, 2023 – 3.032 acte, semestrul I 2024 – 1.490 acte.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, exportul Republicii Moldova de făină de grâu a depăşit importul

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată date vamale publicate de expertul Iurie Rija. Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu, scrie mold-street.com.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.

Oaspeți din trei țări la Finala Naţională Eurovision 2023 Moldova! Iată cine sunt ei
Articolul anterior
Messi, cadou impresionant pentru colegii din naționala Argentinei. Nu s-a uitat deloc la bani
Articolul următor