Doi copii care se întorceau de la școală au murit în cutremurul din Grecia

30/10/2020

News

Doi copii au murit în insula greacă Samos, în timpul cutremurului care a zguduit Marea Egee. Copiii se întorceau de la școală. Au murit după ce un zid s-a prăbușit peste ei.

Doi copii în vârstă de 17 şi 15 ani, conform primelor informaţii de la Protecţia Civilă, au fost scoşi morţi, dintre ruinele din oraşul Vathi din Insula Samos.

Mai exact, potrivit primelor informaţii de la Protecţia Civilă, copiii traversau un drum îngust şi au fost zdrobiţi de un zid care s-a prăbuşit, raportează Mediafax.ro, conform surselor locale.

Grecia a anunţat că 8 persoane cu fost rănite în urma cutremurului cu magnitudinea de 6,6, iar unele clădiri au înregistrat pagube considerabile.

Informaţiile de până acum indică faptul că există pagube materiale grave în Samos, case distruse, o biserică dărâmată, zidul unei şcoli a căzut, şi daune semnificative la clădirile vechi din insula Chios.

Pagube considerabile aduse unor clădiri, a precizat Ministrul Dezvoltării Adonis Georgiadisn în timpul primei sale informări în Parlament.

Potrivit Samos24.gr, o mare parte din biserica Maicii Domnului din localitatea Karlovasi din Samos s-a prăbuşit. Opt persoane au fost rănite în Karlovasi.

Seismul cu magnitudinea revizuită de 6,6 pe scara Richter s-a produs vineri în Marea Egee şi s-a resimţit în Turcia şi Grecia. Vineri, 30.10.2020, ora 14.51 (ora Moldovei 13.51), a avut loc un cutremur cu magnitudinea 6,6 în largul Mării Egee Seferihisar.

Oamenii au relatat pe reţelele sociale că apa a inundat străzile din apropierea coastei Mării Egee şi au postat imagini din Insula Samos. Ei s-au referit la apa care a depăşit malul mării, folosind termenul de tsunami.

Prețul uriaș cerut de Donald Trump de la Ucraina pentru a garanta pacea

În urmă cu trei zile, Volodimir Zelenski a refuzat semnarea unui acord cu SUA asupra zăcămintelor minerale ucrainene. Conform presei britanice, termenii de negociere ai lui Donald Trump au fost duri și se referă la o cotă mai mare din PIB-ul ucrainean decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919, scrie evz.ro.

Concret, Donald Trump a cerut o răsplată de 500 de miliarde de dolari din partea Ucrainei, o sumă care depășește cu mult controlul SUA asupra mineralelor esențiale ale țării. Aceasta acoperă totul, de la porturi și infrastructură la petrol și gaze, precum și baza mai largă de resurse a țării.

Ar însemna colonizarea Ucrainei

Practic, condițiile puse de Trump ar fi însemnat colonizarea economică a Ucrainei de către SUA. Documentul care a ajuns pe masa lui Volodimir Zelenski a provocat consternare și panică la Kiev.

Contractul propus ar acoperi valoarea economică asociată cu resursele Ucrainei, cu tot cu resursele minerale, resursele de petrol și gaze, porturile și alte infrastructuri, transmite telegraph.

SUA ar fi primit primi 50% din veniturile recurente încasate de Ucraina din extracția resurselor și 50% din valoarea financiară a tuturor licențelor noi eliberate terților pentru monetizarea viitoare a resurselor.

Mai mult decât atât, una din clauze stipulează că „pentru toate licențele viitoare, SUA vor avea un drept de prim refuz pentru achiziționarea de minerale exportabile”.

De asemenea, Washingtonul ar beneficia de imunitate suverană și va dobândi un control aproape total asupra celei mai mari părți a economiei de materii prime și resurse a Ucrainei.

Trump vrea banii cheltuiți de SUA în război

Dacă acest contract va fi semnat, cererile lui Trump ar reprezenta o parte mai mare din PIB-ul ucrainean decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919.

Trump a declarat că SUA au cheltuit 300 de miliarde de dolari pentru război până în prezent.

„S-ar putea să facă o înțelegere. S-ar putea să nu facă o înțelegere. S-ar putea să fie ruși într-o zi, sau s-ar putea să nu fie ruși într-o zi. Dar vreau acești bani înapoi”, a spus el.

Rusia a atacat Ucraina cu 176 de drone înainte de startul discuțiilor despre pace cu SUA. Kievul nu a fost invitat

Rusia a lansat noaptea trecută un amplu atac cu drone asupra Ucrainei, cu doar câteva ore înainte ca oficialii americani și ruși să se reunească în Arabia Saudită pentru discuții menite să pună capăt războiului Moscovei împotriva vecinului său, scrie CNN citat de digi24.ro.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 176 de drone de atac de tip Shahed și drone momeală în cursul nopții, acesta fiind cel mai recent baraj din cadrul atacurilor aeriene aproape zilnice menite să slăbească apărarea ucraineană și să degradeze infrastructura energetică a țării în timpul lunilor de iarnă.

Mai mult de 100 de drone au fost doborâte și aproape 70 de drone momeală au dispărut de pe radar fără consecințe negative, a declarat forțele aeriene ucrainene. Aceasta nu a precizat care au fost pagubele sau victimele atacului. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat „aproape 1.220 de bombe aeriene, peste 850 de drone de atac și mai mult de 40 de rachete de diferite tipuri” în cursul săptămânii precedente.

Oficialii americani și ruși se întâlnesc marți la Riad, capitala Arabiei Saudite, pentru ceea ce se preconizează a fi cele mai importante discuții de până acum între cei doi foști inamici din Războiul Rece privind încetarea războiului Moscovei în Ucraina.

Kremlinul recunoaște dreptul suveran al Ucrainei de a adera la UE, dar nu și la NATO. Putin, pregătit de negocieri cu Zelenski

Rusia a admis marți că Ucraina are „dreptul suveran” de a adera la Uniunea Europeană, dar nu și în ceea ce privește NATO, iar Vladimir Putin este pregătit să negocieze cu Volodimir Zelenski, „dacă este necesar”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie digi24.ro.

„În ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE, este dreptul suveran al oricărei țări”, a declarat Dmitri Peskov. „Dar este complet diferit atunci când vine vorba de probleme de securitate și alianțe militare. Aici avem o abordare diferită care este bine cunoscută”, a spus oficialul de la Moscova, potrivit AFP. Preşedintele rus Vladimir Putin este „pregătit” să negocieze cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, „dacă este necesar”, a dat asigurări Kremlinul, după aproape trei ani de ofensivă a armatei ruse în Ucraina, în plină accelerare a discuţiilor despre o soluţionare a conflictului, scrie News.ro.

„Putin personal a declarat că, dacă este necesar, va fi pregătit să negocieze cu Zelenski, însă cadrul juridic al acordurilor trebuie să fie discutat ţinând cont de realitate”, a spus Dmitri Peskov. El se referă la o lipsă a „legitimităţii”, în opinia Moscovei, a liderului ucrainean, întrucât mandatul lui Zelenski a expirat în mod oficial în mai 2024. Însă legea marţială din Ucraina, impusă în februarie 2022, exclude organizarea de alegeri pe timp de război. Rezolvarea conflictului din Ucraina este „imposibilă” fără să se discute mai larg problemele de securitate din Europa, subliniază Kremlinul, la o zi după o reuniune, la Paris, a unor lideri europeni, care se tem de o marginalizare prin apropierea dintre Statele Unite şi Rusia.

„O rezolvare pe termen lung, o rezolvare viabilă este imposibilă fără o examinare globală a problemelor de securitate pe continent”, a precizat Peskov Peskov. Rusia vrea de mult timp să reorganizeze arhitectura de securitate a Europei, iar Moscova a cerut în trecut retragerea forţelor NATO din Europa de Est.