Doi polițiști de frontieră au scăpat cu viață ,,ca prin urechile acului”, în atacul de la Aeroport. Cum s-a întâmplat totul?

05/07/2023

News

Atacul de vineri de la Aeroportul Internațional Chișinău s-ar fi putut solda cu cel puțin patru victime, deoarece tadjikul Rustam Așurov era gata să împuște în oricine i-ar fi opus rezistență.

Filmul atacului de la Aeroport: Victime puteau fi mai multe Foto: știri.md

Alți doi polițiști de frontieră au scăpat cu viață ca prin urechile acului, însă acestora li se interzice să discute cu presa. Despre aceasta au informat surse din poliția de frontieră, care au relatat sub protecția anonimatului pentru Jurnal.md întregul film al atacului de la aeroport.

Fostul polițist din Tadjikistan Rustam Așurov, condamnat anterior pentru un atac la o casă de schimb valutar din această țară, a sosit vineri, 30 iunie, la Chișinău, cu o cursă aeriană din Istanbul, unde ar fi ajuns din Uzbekistan.

Potrivit informațiilor publice, acesta a ieșit ilegal din țara sa, după ce pe 23 iunie ar fi participat la răpirea prim-vicepreședintelui băncii „Orienbank”, Șuhrat Ismatulloev. Menționăm că la această bancă este angajată și Zarina Rahmon, fiica președintelui Tadjikistanului Emomali Rahmon, iar instituția este condusă de Hasan Asadullozoda, cumnatul șefului statului.

Oricum, implicarea lui Așurov în răpirea bancherului trezește unele semne de întrebare pentru presa de la Dușanbe. Radio „Ozodi” anunță că în Tadjikistan au avut loc mai multe omoruri scandaloase și răpiri de persoane, dar niciodată numele comanditarilor acestor crime nu au fost făcute publice. Iar în dosarele de răsunet au fost condamnate unele persoane, despre adevărata vinovăție a cărora mulți se îndoiesc până în prezent. De aceea faptul că procurorii tadjici l-au declarat oficial pe Rustam Așurov în calitate de bănuit în dosarul privind răpirea lui Ismatulloev anume la 30 iunie, când a avut loc atacul de la Aeroportul Chișinău, pare a fi destul de ciudat în viziunea jurnaliștilor de la Radio „Ozodi”.

Și Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP, a declarat într-o conferință de presă că autoritățile de la Dușanbe au întocmit fișierul pentru a-l anunța pe Așurov în căutare tocmai pe 30 iunie, însă acesta totuși nu a fost introdus în sistemul de căutare. Iată de ce polițiștii de frontieră moldoveni nu l-au găsit în nicio bază de date.

Sursele Jurnal.md afirmă că hotărârea de a interzice intrarea lui Rustam Așurov în R. Moldova nu le aparține polițiștilor de frontieră de la aeroport, ci Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) și SIS. Conform unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale și unor acte interne emise de cele două instituții odată cu declanșarea invaziei ruse în Ucraina, IGPF și SIS îi verifică la intrarea în țară pe toți cetățenii din țările care prezintă risc pentru R. Moldova, printre care se numără și Tadjikistanul, după care iau decizia dacă le permit sau nu acestora să treacă hotarul.

Așurov ar fi așteptat două ore rezultatul acestui control, pentru ca în cele din urmă să i se aducă la cunoștință că i se interzice accesul în R. Moldova. Atunci polițistul de frontieră Serghei Muntean i-ar fi cerut să-l urmeze și ar fi pornit ambii către zona sterilă a aeroportului, de unde tadjikul urma să fie returnat la Istanbul. Polițistul mergea în față și, la un moment dat, Așurov l-a lovit puternic, doborând-l la pământ, apoi i-a preluat pistolul. Incidentul a fost observat de către agentul de securitate Igor Ciofu de la Serviciul Protecție și Pază de Stat, care a alegat spre ei, pentru a-l neutraliza pe atacator, însă acesta l-a împușcat. În acest timp, Munteanu și-a revenit și ar fi încercat să se ridice, dar în aceeași clipă a fost ciuruit și el de două gloanțe.

În preajmă, se mai afla un polițist de frontieră tânăr, recent angajat, care nu era înarmat. Așurov și-ar fi îndreptat pistolul și către acesta, dar nu a tras, după ce polițistul ar fi ridicat mâinile în sus și s-ar fi retras. Totodată, ar fi intervenit și un polițist de frontieră străin de la Agenția europeană „Frontex”, instituție care colaborează de mai mulți ani cu IGPF. Agresorul a împușcat în direcția acestuia, însă nu l-a nimerit. Și doar apoi a apărut Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, care l-a capturat pe Așurov. În timpul schimbului de focuri, acesta a fost rănit grav, fapt care i-a și cauzat decesul.

Rustam Așurov, în vârstă de 43 de ani, s-a stins din viață luni seara, la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Procuratura Tadjikistanului la Kiev a anunțat că deocamdată nu a primit vreo solicitare de repatriere a corpului neînsuflețit. Dacă situația nu se va schimba, atacatorul de la aeroport va fi înmormântat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău, în așa-numitul sector al necunoscuților.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.