Donald Trump a semnat un ordin care interzice sportivilor transsexuali să participe la sporturile feminine

07/02/2025

News

Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv care interzice sportivilor transsexuali să participe la sporturile feminine. Aceasta cea mai nouă decizie dintr-o serie de măsuri de revocare a drepturilor persoanelor trans, scrie stirileprotv.ro.

Ordinul stabilește mandate mai stricte privind sportul și politica de gen, ordonând agențiilor federale, inclusiv Departamentului de Justiție, să interpreteze regulile federale ale Titlului IX ca interzicerea participării fetelor și femeilor transgender la orice categorie sportivă feminină.

Ordinul se intitulează „Menținerea bărbaților în afara sporturilor feminine”.

Ordinul, care impune aplicarea imediată, solicită procurorilor generali ai statelor să identifice cele mai bune practici de aplicare.

„Cu acest ordin executiv, războiul împotriva sporturilor feminine s-a încheiat”, a declarat Trump miercuri, potrivit The Guardian. Momentul adoptării ordinului a coincis cu Ziua națională a fetelor și femeilor în sport.

Ordinul, care se va confrunta probabil cu contestații juridice, solicită „aplicarea imediată” la nivel național. Acesta amenință cu tăierea finanțării federale pentru orice școală care permite femeilor sau fetelor trans să participe la competiții sportive destinate femeilor.

Ordinul ar afecta doar un număr mic de sportivi. Președintele National Collegiate Athletics Association a declarat în decembrie în fața unei comisii a Senatului că are cunoștință de mai puțin de 10 sportivi transsexuali dintre cei 520 000 care concurează în 1 100 de școli membre.

Athlete Ally, un grup non-profit de susținere a atletismului, a publicat o declarație ca răspuns la acest ordin:

„Inimile noastre sunt îndurerate pentru tinerii trans care nu vor mai fi capabili să cunoască bucuria de a face sport ca sinele lor complet și autentic.”

„Am știut că această zi era probabil să apară de mult timp, deoarece această administrație continuă să urmărească soluții simple la probleme complexe, ceea ce duce adesea la animozitate față de cele mai marginalizate comunități din țara noastră.”

În prima sa zi în funcție, Trump a semnat un ordin prin care cerea guvernului federal să definească sexul ca fiind „doar masculin sau feminin” pe baza celulelor reproductive și ca acest lucru să fie reflectat pe toate documentele oficiale, cum ar fi pașapoartele.

Săptămâna trecută, el a semnat un ordin executiv care interzice tranziția de gen pentru persoanele sub vârsta de 19 ani.

Trump a vizat, de asemenea, ordinele lui Biden de combatere a discriminării de gen.

Luna trecută, Trump a semnat un ordin intitulat „Apărarea femeilor de extremismul ideologiei de gen și restabilirea adevărului biologic în guvernul federal„, care instruiește guvernul federal să elimine „toate orientările, comunicările, politicile și formularele privind ideologia radicală de gen”.

Geta Burlacu & Voxmen Acapella, show de milioane pe scenă. Reacția Andrei: ”Este un moment pe care eu aș plăti să-l văd”

Vineri seara, spectacolul total s-a aflat pe scena Românii au talent, acolo unde Geta Burlacu și Voxmen Acapella au oferit o demonstrație de talent pur, informează protv.ro

Geta Burlacu a lucrat ca solistă în trupa de jazz vocal Univox, a fost profesoară de canto jazz la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova.

În 2007, a participat într-un turneu internațional alături de trupa cubaneză Buena Vista Social Club în România. În 2008, a reprezentat Moldova la Concursul Muzical Eurovision cu piesa „A Century of Love”, care nu a reușit să se califice, primind 36 de puncte și egalând cu Slovenia la puncte, clasându-se pe locul 12. În 2009, a participat la Festivalul Cerbul de Aur, unde a ajuns în finală la Brașov, România.

Din 2009 până în prezent, a cântat cu Orchestra Simfonică Națională TeleRadio-Moldova, precum și cu trupele de jazz Alex Calancea Band, ANGRY Band și trupa de muzică populară Taraf lăutăresc. A fost numită ambasador al bunăvoinței pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova.

Declarație-șoc a lui Trump, despre negocierile cu Putin: „Da, se discută despre împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera”

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut vineri seara, în cadrului unui briefing de presă ținut la Casa Albă, că, în cadrul negocierilor SUA-Rusia referitoare la un acord de pace în Ucraina se discută despre „împărțiri teritoriale”, informează CNN.

Trump a declarat că, în opinia sa, o încetare completă a focului în conflictul ruso-ucrainean va avea loc, foarte probabil, „extrem de curând”.

„O să avem un contract, iar acest contract se negociază în acest moment”, a spus Trump. „E un contract referitor la împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera, care se negociază chiar în timp ce vorbim”, a declarat președintele SUA. În cadrul briefingului de presă,

Trump a fost întrebat dacă va impune noi sancțiuni Rusiei, în condițiile în care armata rusă a continuat să bombardeze masiv infrastructura Ucrainei, în ciuda promisiunii făcute de Putin referitoare la încheierea unui armistițiu de 30 de zile în acest sens. „Ei bine, se bat unii cu alții”, a fost răspunsul lui Trump.

Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014. De asemenea, în toamna lui 2022, după declanșarea invaziei terestre în Ucraina, Rusia a anexat ilegal și alte patru teritorii ucrainene: regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În prezent, aceste regiuni sunt toate traversate de linia frontului și sunt toate parțial sau aproape în întregime aflate sub controlul armatei ruse.

Până acum, oficialii ucraineni au considerat recunoașterea acestor regiuni de către Rusia drept „o linie roșie” pe care Kievul nu are de gând să o treacă.

Donald Trump a avut marți, 18 martie, o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în urma căreia, Casa Albă a comunicat că Rusia a fost de acord să oprească atacurile asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene.

În schimb, Kremlinul a comunicat că Rusia a fost de acord asupra unui armistițiu doar în privința atacurilor asupra infrastructurii energetice.

O zi mai târziu, Trump a vorbit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și i-a promis ajutor în privința furnizării de sisteme antiaeriene necesare Ucrainei.

„Noaptea democrației” în Turcia. Sute de mii de oameni protestează împotriva regimului Erdogan

Opoziţia turcă a convocat vineri seară o „noapte a democraţiei”, făcând apel la o mare demonstraţie pentru a denunţa arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, în pofida avertismentului preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care a promis că nu va ceda în faţa „terorii străzii”, scrie digi24.ro

În a treia zi de manifestaţii, protestatarii au început să se îndrepte către primăria din Istanbul la apelul Partidului Republican la Poporului (CHP), prima forţă de opoziţie şi formaţiunea din care face parte Imamoglu, informează Agerpres.

Manifestanţii poartă pancarte cu mesaje precum ‘Nu vă fie frică, poporul este aici’ şi ‘Drept, lege, justiţie’.

Acuzat de ‘corupţie’ şi ‘terorism’, primarul Ekrem Imamoglu ar urma să fie desemnat oficial duminică în funcţia de candidat al CHP la alegerile prezidenţiale.

Liderul CHP, Ozgur Ozel, le-a cerut turcilor să iasă pe străzi la ora locală 20:30 (17:30 GMT), după iftar (masa luată în fiecare seară de către musulmani după apusul soarelui în timpul Ramadanului), „în 81 de provincii şi 973 de districte” ale ţării, în pofida avertismentelor lansate de autorităţi.

Două poduri şi mai multe bulevarde mari ce permiteau accesul către primăria metropolei turce au fost închise circulaţiei vineri pentru 24 de ore. Apeluri la manifestaţii au fost lansate în peste 45 de oraşe din Turcia, printre care Izmir şi capitala Ankara, o mişcare de contestare populară inedită după revolta din 2013 din Istanbul.

Ministrul turc al justiţiei, Yilmaz Tunç, a calificat drept „ilegale şi inacceptabile” apelurile repetate ale opoziţiei la manifestaţii.

La Istanbul, situaţia s-a tensionat joi seară şi poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a bloca manifestanţii care se îndreptau către piaţa Taksim, loc emblematic pentru mişcările de contestare din ultimii ani.

Poliţia a folosit tunuri cu apă şi gloanţe de cauciuc la Ankara joi şi apoi din nou vineri, pentru a dispersa studenţii care demonstrau. Au fost arestate 53 de persoane, iar 16 poliţişti au fost răniţi în timpul ciocnirilor cu demonstranţii.

Potrivit media turce, audierea lui Ekrem Imamoglu s-a încheiat vineri după-amiază. Seara oamenii au ieșit din nou în stradă.