Donald Trump anunţă că va discuta marţi cu Vladimir Putin

Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor „schimburi” între Moscova şi Kiev, informează Agerpres.

„Voi vorbi cu preşedintele Putin marţi”, a declarat preşedintele american reporterilor la bordul avionului prezidenţial, adăugând că „multe lucruri au fost deja discutate cu ambele părţi, Ucraina şi Rusia”.

Preşedintele Trump a subliniat, făcând referire la „pământuri rare” şi „instalaţii de producere a energiei”, că „vorbim despre asta, despre împărţirea anumitor active”.

Emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat duminică că Trump şi Putin vor avea „o discuţie foarte bună şi pozitivă săptămâna aceasta”. Moscova, Kievul şi Washingtonul „vor ca toate acestea să se termine”, a asigurat diplomatul american pentru CNN.

Cu câteva ore mai devreme, preşedintele american şi-a afirmat încrederea că omologul său rus va accepta un acord. „Cred că va fi de acord. Chiar cred. Cred că îl cunosc destul de bine şi că va fi de acord”, a spus el într-un interviu preînregistrat difuzat în cadrul emisiunii Full Measure, potrivit EFE. Dacă nu acceptă un acord, a adăugat Donald Trump, va fi „o veste proastă pentru lume, pentru că mulţi oameni mor”.

Preşedintele Trump a reamintit că există un acord de încetare a ostilităţilor cu Ucraina şi că Washingtonul încearcă să încheie unul şi cu Rusia. „Vom şti ceva mai mult luni şi cu puţin noroc va fi bine”, a adăugat liderul republican.

Înainte de a prelua mandatul de preşedinte pe 20 ianuarie, Donald Trump a dat asigurări că va pune capăt conflictului ruso-ucrainean în 24 de ore după preluarea puterii. „Am fost puţin sarcastic spunând asta. Ceea ce vreau să spun este că aş vrea să îl rezolv, cred că voi avea succes”, a mai spus el.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat duminică pentru Fox News că Donald Trump este singurul preşedinte care poate face acest lucru. „Ştim cu cine avem de-a face din toate părţile şi vom face o treabă de diplomaţie care va implica strategia morcovului şi a băţului pentru a aduce ambele părţi la masă, dar şi pentru a rezolva acest lucru într-un mod permanent şi de durată”, a spus el, conform EFE.

Joi, o delegaţie americană condusă de emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-a întâlnit la Moscova cu preşedintele Vladimir Putin pentru a discuta oferta de încetare a focului de 30 de zile cu Ucraina, convenită în Arabia Saudită între Washington şi Kiev. Preşedintele rus a subliniat că este în favoarea armistiţiului, dar a avertizat că vede probleme în implementarea şi verificarea acestuia şi consideră că este de dorit să vorbească la telefon cu omologul său american.

Vineri, Kremlinul a informat că preşedintele Putin i-a transmis emisarului american cu care a vorbit la Moscova un mesaj pentru preşedintele Donald Trump referitor la propunerea acestuia de instituire a unui armistiţiu.

AFP notează că Vladimir Putin a stabilit până în acest moment condiţii maximaliste pentru încheierea conflictului, cum ar fi cedarea de către Ucraina a cinci regiuni anexate de Moscova, abandonarea ambiţiilor acestei ţări de a adera la NATO şi înlocuirea actualei conduceri de la Kiev.

Sâmbătă, la un summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de lideri de state şi organizaţii care sprijină Ucraina au decis să exercite o „presiune colectivă” asupra Rusiei, pe care o suspectează că doreşte să continue războiul, pentru a o determina să aprobe suspendarea ostilităţilor.

În ultimele două săptămâni, premierul britanic Keir Starmer şi şi preşedintele francez Emmanuel Macron au încercat să formeze o „coaliţie de ţări voluntare” care să trimită trupe în Ucraina dacă luptele încetează, pentru a descuraja Rusia să atace ulterior. O desfăşurare de trupe căreia Moscova i s-a opus categoric.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a apărat întotdeauna integritatea teritorială a Ucrainei, l-a asigurat duminică pe preşedintele american Donald Trump de „sprijinul” său pentru eforturile americane „directe”.

Din perspectiva preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care tocmai a numit o echipă de negociatori pentru posibile negocieri de pace, în prezent Rusia urmăreşte, în principal, să aibă o „poziţie mai puternică” pe câmpul de luptă.

„Putin minte, de asemenea, despre faptul că o încetare a focului ar fi prea complicată. În realitate, totul poate fi controlat şi am discutat asta cu americanii”, a spus preşedintele Ucrainei.

Un fost polițist din Leova, condamnat pentru violența în familie

Procuratura raionului Leova anunță că, potrivit sentinței recent emise de către Judecătoria Hîncești, sediul Leova, un fost angajat al Inspectoratului de Poliție Leova, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și răpirea unei persoane, infracțiuni săvârșite în privința concubinei sale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Instanța i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, dintre care 2 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar după expirarea acestui termen eliberarea sa condiționată, pentru restul pedepsei de 2 ani închisoare, cu un termen de probațiune de 3 ani.

Potrivit probatoriului, în perioada de timp cuprinsă între luna iunie 2024 și până la 20 ianuarie 2025, inculpatul a manifestat în mod continuu un comportament agresiv față de concubina sa prin adresarea de cuvinte injurioase, ofense, amenințări cu aplicarea violenței fizice și aplicarea nemijlocită a violenței fizice, amenințarea cu sinuciderea în vederea impunerii voinței victimei de a menține relația de concubinaj, acțiuni care în permanență îi provocau victimei stări de tensiune, umilință, suferință fizică și psihică.

Tot el, în dimineața lui 20 ianuarie 2025, activând la acel moment în cadrul Inspectoratului de Poliție Leova, dar fiind în concediu anual de odihnă, din motiv că concubina sa încerca să rupă relația cu el, s-a deplasat la locul de muncă al acesteia și a urcat-o în mod forțat în automobilul său. După ce a blocat ușile automobilului, a transportat-o la domiciliul său, unde a închis-o într-un șopron. Acolo, i-a aplicat o cătușă la mâna stângă, iar cealaltă cătușă a fixat-o de o țeavă din metal, unde a ținut-o aproximativ jumătate de oră. Ulterior, a dus femeia în domiciliu și a așezat-o pe un scaun aplicându-i cătușele la ambele mâini. În continuare, a deschis aragazul și a amenințat femeia cu faptul că o să moară împreună, iar ca urmare a acumulării gazelor naturale în încăperea în care se aflau, victimei i s-a făcut rău.

Cumulul de acțiuni ale inculpatului i-au provocat victimei frică pentru viața și sănătatea sa, suferind, conform concluziilor specialiștilor de depresie moderată severă cu tulburări de stres psiho-emoțional relațional cumulativ cronic.

La data de 19 februarie 2025, cauza penală a fost expediată în Judecătoria Hîncești sediul Leova pentru examinarea în fond, învinuitul fiind ținut în stare de arest din momentul reținerii până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecată.

Inculpatul a recunoscut integral vina, atât la etapa urmăririi penale, cât și în instanța de judecată.

Sentința este cu drept de contestare la Curtea de Apel Centru.

Rusia a fost obligată repetat la despăgubiri în cazul școlilor cu predare în română din Transnistria

Consiliul Europei a reafirmat obligația Rusiei de a achita despăgubiri în cazul Catan și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă, în care partea rusăa fostgăsită responsabilă pentru încălcarea dreptului la educație al copiilor, părinților și personalului didactic din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, scrie tvrmoldova.md.

Potrivit Asociației Promo-LEX, Comitetul de Miniștri a subliniat, în cadrul celei de-a 1521-a reuniuni că, deși Federația Rusă a încetat să fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 16 septembrie 2022, aceasta rămâne obligată să respecte hotărârile CEDO pronunțate anterior, în temeiul articolului 58 al Convenției.

Mai exact, Federația Rusă trebuie să asigure plata despăgubirilor stabilite de Curte și să adopte măsuri generale pentru a pune capăt încălcărilor documentate. Comitetul de Miniștri a evidențiat importanța fundamentală a învățământului primar și secundar pentru dezvoltarea copiilor și pentru viitorul lor succes.

Prin decizia recentă, precizează Promo-LEX, s-a reafirmat dreptul elevilor de a învăța în limba lor maternă, fără obstacole, și s-a subliniat obligația Rusiei de a-și onora responsabilitățile legale pentru a pune capăt tuturor formelor de hărțuire și intimidare îndreptate împotriva elevilor, părinților și cadrelor didactice din școlile cu predare în limba română.

Deși Curtea a stabilit explicit responsabilitatea Federației Ruse și a indicat necesitatea unor măsuri reparatorii, subliniaza asociația, autoritățile ruse nu au prezentat încă un plan de acțiune. Situația din teren atestă: neplata despăgubirilor; menținerea „cadrului legislativ” restrictiv; presiuni administrative și hărțuire; infrastructură precară; risc de înrolare forțată.

Înaintea acestei decizii, Asociația Promo-LEX a înaintat Comitetului de Miniștri o nouă comunicare, potrivit Regulii 9.2, semnalând nerespectarea continuă de către Federația Rusă a dispozițiilor CEDO și a obligațiilor stabilite în cazul Catan și alții v. Rusia. Promo-LEX a propus: instituirea unui mecanism independent de monitorizare, sub egida Consiliului Europei, pentru evaluarea constantă a situației din școlile cu predare în limba română din Transnistria: crearea unui fond de compensații pentru victime; un plan de acțiune detaliat din partea Federației Ruse; măsuri de prevenire a înrolării forțate, prin implicarea autorităților de la Chișinău și consolidarea dialogului regional cu partenerii internaționali.

„Considerăm inacceptabil ca, la peste un deceniu de la pronunțarea hotărârii CEDO, dreptul la educație al copiilor din școlile cu predare în limba română să fie ignorat în continuare. Lipsa unui răspuns ferm din partea Federației Ruse nu doar subminează statul de drept, ci pune și în pericol viitorul copiilor din întreaga regiune. Solicităm din nou autorităților ruse să-și onoreze obligațiile internaționale și facem apel la partenerii europeni să-și intensifice eforturile pentru a proteja drepturile acestor elevi”, spune avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru.

Comitetul de Miniștri va relua examinarea grupului de cauze Catan la o ședință ulterioară din 2026, rezervându-și dreptul de a utiliza orice mijloace adecvate pentru a impulsiona executarea hotărârii.

Hotărârea CEDO în cauza Catan și alții versus Moldova și Rusia a fost emisă la 19 octombrie 2012. Înalta Curte a constatat încălcarea dreptului la educație pentru elevii și părinții din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În consecință, Curtea a obligat Rusia să achite, în decurs de trei luni, câte 6.000 de euro pentru fiecare reclamant în calitate de prejudicii morale și suma de 50.000 de euro în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare.

Dosarul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană cuprinde alte două cauze: Bobeico și alții; Iovcev și alții. Cauza Bobeico și alții este similară cauzei Catan, fiind constatate aceleași încălcări. În cauza Iovcev și alții, CEDO a constatat încălcarea drepturilor reclamanților ca urmare a presiunilor structurilor de facto ale rmn în cadrul unei campanii de hărțuire și intimidare împotriva școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova în 2013–2014.

Nu oferiți mită polițiștilor! Peste 130 de șoferi au fost denunțați pentru că au încercat să mituiască oamenii legii

De la începutul acestui an, peste 130 de șoferi au fost denunțați pentru că au încercat să mituiască polițiștii, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Deși sunt avertizați constant despre consecințele grave ale coruperii unui funcționar public, unii șoferi continuă să comită abateri și speră să scape de sancțiuni prin oferirea de mită.

Cazuri recente:
În sectorul Buiucani al capitalei, un bărbat de 55 de ani, prins în stare de ebrietate la volan (1.00 mg/l alcool în aerul expirat), a lǎsat 300 de euro în mașina polițiștilor.
La Orhei, o tânără de 21 de ani, fără permis, prinsă cu viteză excesivă, împreună cu proprietarul mașinii, a încercat să ofere 2000 de lei pentru a scăpa de sancțiune.
În Corjova, Criuleni, un bǎrbat de 30 de ani, fără permis, a încercat sǎ ofere 1400 de lei polițiștilor pentru a evita amenda.
Un bărbat, aflat sub influența stupefiantelor, a încercat să mituiască agenții cu 1000 de lei.

Respectă legea! Nu-ți risca libertatea pentru a scăpa de o amendă!

Rusia a fost obligată repetat la despăgubiri în cazul școlilor cu predare în română din Transnistria
Articolul anterior
Un fost polițist din Leova, condamnat pentru violența în familie
Articolul următor
Close menu