Două activiste din Iran, condamnate la moarte

Uniunea Europeană a condamnat marţi sentinţele la moarte impuse de Iran împotriva a două femei, Elham Chubdar şi Zahra Sedighi Hamedani, despre care avocaţii şi grupurile pentru drepturile omului spun că sunt activiste LGBT.

UE condamnă pedepsele la moarte date împotriva a două activiste LGBT

„UE se opune – ca principiu – în mod fundamental pedepsei cu moartea în orice moment şi în orice circumstanţe şi urmăreşte abolirea universală a acesteia”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului politicii externe a UE, Josep Borrell, transmite mediafax.ro.

„De asemenea, UE se opune cu fermitate tuturor formelor de incriminare a orientării sexuale şi a identităţii de gen”, a adăugat el.

Agenţia oficială de ştiri iraniană IRNA a anunţat în 5 septembrie că două femei au fost condamnate la moarte sub acuzaţia de „corupţie pe pământ” şi trafic de persoane.

„Corupţie pe pământ” este un termen pe care autorităţile iraniene îl folosesc pentru a se referi la o gamă largă de infracţiuni, inclusiv la cele legate de morala islamică.

În martie, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a descris homosexualitatea ca făcând parte dintr-o „deprivare morală” răspândită în civilizaţia occidentală.

Stano a declarat că UE va continua să facă presiuni pentru ca drepturile omului să fie respectate în Republica Islamică.

„Ca parte a angajamentului nostru bilateral cu Iranul, vom continua să îndemnăm autorităţile iraniene să garanteze întreaga gamă de drepturi fundamentale pentru cetăţenii lor, indiferent de religie, convingeri, orientare sexuală sau orice alt statut”, a precizat el.

Grupurile occidentale pentru drepturile omului au criticat adesea Iranul pentru modul în care tratează problemele LGBT. Conform sistemului juridic iranian, actele gay pot fi pedepsite cu moartea.

„Vreau să ştiţi că întreaga comunitate LGBT este sub multă presiune aici în Iran. (…) Pot fi arestată în orice moment. Mă caută. Viaţa mea este în pericol”, declara activista Zahra Sedighi-Hamedani acum o săptămână, pe Twitter. „Am fost deja închisă într-un penitenciar din Iraq pentru 21 de zile pentră că sunt lesbiană. Mi-au pus în cârcă şi alte acuzaţii pentru a mă putea ţine acolo”, a mai spus tânăra. 

Un bărbat de 42 de ani, suspectat de comiterea unui omor în timp ce se afla la braconaj

Un bărbat de 42 de ani din capitală a fost reținut pentru 72 de ore, fiind suspectat de comiterea unui omor, în timp ce se afla la braconaj, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Polițiștii Inspectoratului de la Buiucani au fost alertați puțin după miezul nopții de către suspect, acesta comunicând că a împușcat o persoană. La fața locului, oamenii legii au stabilit că suspectul împreună cu victima, un bărbat de 56 de ani, vânau ilegal în extravilanul comunei Trușeni. În cadrul acțiunilor procesual penale, suspectul a comunicat că a efectuat o împușcătură, ulterior constatând că în acea direcție se afla victima. Bărbatul a decedat la fața locului.             

Polițiștii au ridicat arma de model TOZ 122, deținută legal de către suspect, fiind inițiată o cauză penală pentru omor. Acțiunile de investigare și urmărire penală continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

ATENȚIE! O femeie, dispărută în ajun de Crăciun, este căutată de apropiați și poliție

Inspectoratul de Poliție Cantemir a fost sesizat de rudele unei femei de 75 ani, care la data de 6 ianuarie curent a plecat într-o direcție necunoscută de la domiciliul său din satul Baimaclia și până în prezent nu se cunoaște locul aflării sale, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Semnalmente: păr cărunt și înălțimea de 1,65 m. În momentul dispariției purta o bluză albă, batistă verde pe cap, pantaloni cafenii și încălțăminte violetă.

Rugăm orice persoană care deține informații despre locul aflării femeii să apeleze de urgență la numerele de telefon 112 sau 027322980.

Mai multă autonomie pentru instituțiile publice din R. Moldova pentru a-și instala centrale pe biomasă

Școlile, grădinițele, primăriile și alte instituții publice din R. Moldova ar putea avea mai multă autonomie pentru a-și instala centrale pe biomasă, astfel încât să nu fie afectate de eventuale crize energetice și să-și reducă facturile la energie, scrie ziarulnational.md.

Anunțul a fost făcut astăzi la Varnița, raionul Anenii Noi, de către președinta Maia Sandu, după o discuție cu și mai mulți șefi de raioane și primarii localităților afectate de criza energetică generată de Federația Rusă în regiunea transnistreană, după sistarea livrărilor de gaze de la 1 ianuarie 2025.

Fără gaze și fără energie electrică timp de opt ore pe zi au rămas și 14 localități aflate sub controlul autorităților constituționale, dar care au infrastructura conectată la cea gestionată de regimul separatist de la Tiraspol.

„Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate. Am înțeles că e nevoie de sprijin sub formă de lemne, peleți, e nevoie de generatoare în plus și am discutat o soluție care nu poate fi realizată imediat, dar care este foarte importantă și anume să oferim mai multă autonomie instituțiilor publice – asta înseamnă centrale pe biomasă. Așteptăm acum ca Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și primăriile să pregătească aceste proiecte pentru mai multe instituții publice, așa încât să putem oferi autonomie pentru mai multe școli, grădinițe, primării și alte instituții publice”, a declarat Maia Sandu.

Bărbatul care ar fi hărțuit sexual o minoră în scara unui bloc din Capitală a fost reținut. Acesta și-ar fi recunoscut vina
Articolul anterior
O judecătorie din țară va deveni instanță model. Un proiect ambițios promite să schimbe lucrurile
Articolul următor