Două localități din raionul Ștefan Vodă se vor uni voluntar, în cadrul reformei de amalgamare

30/06/2024

News

Două localități din raionul Ștefan Vodă: Volintiri și Copceac, ar putea fi primele localități care se vor uni voluntar, în cadrul reformei de amalgamare.

Reforma de amalgamare: Două sate din Ștefan Vodă se vor uni voluntar

Primarul satului Volintiri, Igor Hîncu, spune că până a anunțat public decizia de amalgamare, administrațiile locale au urmat etapele necesare acestui proces. Hotărârea urmează să fie votată la ședința Consiliilor locale, care vor avea loc în luna iulie, transmite Radiomoldova.md.

Amalgamarea este necesară, crede Igor Hîncu, care argumentează că cele două localități vor avea de câștigat.

„Înțeleg că orice schimbare este dureroasă, orice noutate este sperietoare, dar dacă începem acum amalgamarea voluntară vom beneficia și de suplimente financiare la buget. Anual, până va avea loc acea amalgamare, până în 2030. Dar este mult de lucru. Oamenilor le este frică să nu fie ca atunci când erau unite județele comune, și pentru un certificat se gândesc că tot așa vor trebui să se ducă departe. Dar noi și la Volintiri, și la Copceac avem Centru unificat de prestare servicii publice”, a declarat Igor Hîncu.

Deși este un subiect care a stârnit numeroase discuții, amalgamarea este o soluție pentru localitățile și primăriile care nu au specialiști suficienți și resurse financiare pentru dezvoltarea satelor, este de părere primarul din Copceac, Vasile Țînțari.

„Noi vrem să oferim servicii mai bune, să avem bugete concrete, avem lipsă de specialiști. Nu se face nimic dacă se unesc două primării. Eu cred că n-o să-i afecteze pe cetățeni absolut deloc”, a menționat Vasile Țînțari.

Procesul de amalgamare presupune absorbția satelor, comunelor, orașelor sau municipiilor de către o localitate din apropiere mai puternică din punct de vedere al capacităților administrative, formând astfel o unitate administrativ-teritorială nouă. Sunt și câteva condiții, noua unitate trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori, iar primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați, dar și alte câteva condiții.

În noiembrie 2023, Guvernul a aprobat metodologia de amalgamare voluntară și au anunțat că localitățile vor beneficia de sprijin financiar pentru pregătirea acestui proces.

Ce tradiții sunt mâine, de Florii

Sărbătoarea de Florii (Duminica Floriilor) este una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe și marchează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Paște. Este o zi plină de tradiții și obiceiuri frumoase. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:

1. Sfințirea ramurilor de salcie

Credincioșii aduc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite de preot în timpul slujbei.
Aceste ramuri simbolizează ramurile de finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.
După slujbă, oamenii duc salcia acasă și o pun la icoane. Se crede că aduce protecție și sănătate întregii familii.

2. Dezlegare la pește

Deși este Postul Mare, în Duminica Floriilor se face dezlegare la pește, adică este voie să se consume pește, vin și ulei.
Este una dintre cele două dezlegări importante din Postul Paștelui (cealaltă fiind de Buna Vestire).

3. Participarea la slujba de Florii

În această zi, bisericile sunt pline, iar slujba este una deosebit de frumoasă, cu cântări speciale.
Se citește despre Intrarea Domnului în Ierusalim, când mulțimea l-a întâmpinat cu „Osana!”.

4. Sărbătoarea celor care poartă nume de flori

Este și zi de onomastică pentru cei care poartă nume de flori: Florin, Florina, Violeta, Lăcrămioara, Crina, Narcis, etc.
Oamenii își urează „La mulți ani!” și își oferă flori sau cadouri simbolice.

5. Credințe și superstiții populare

Se spune că salcia sfințită trebuie păstrată tot anul – se pune la grindă, în grădină, la colțul casei sau în pomi fructiferi.
Fetele nemăritate pun o crenguță de salcie sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
Se crede că dacă înfloresc pomii de Florii, anul va fi unul roditor.
Oamenii se „urează” simbolic cu ramuri de salcie – se ating ușor pe spate și spun „să fii sănătos ca salcia, sprinten ca peștele și iute ca săgeata!”.

A apărut rețeaua socială care funcționează doar 3 ore pe zi

seven39 este o rețea socială nouă disponibilă doar trei ore pe zi. Dacă încerci să o accesezi în orice alt moment, vei fi întâmpinat de o pagină goală. Jurnalista de la The Verge, Victoria Song, o descrie ca „o rețea socială cu oră de stingere”. Ideea de bază? Limitarea prezenței online în locul încurajării implicării constante.

Conținutul este destul de obișnuit: glume, fotografii cu animale de companie, desene, notițe personale. Dar, datorită reîmprospătării zilnice, platforma oferă adesea senzația de a păși într-un mini-forum nou, plin de străini. Mulți utilizatori optează pentru nume de utilizator anonime, adăugând o notă nostalgic-internetului de altădată.

Suedia din cauza unei interdicții .„Vin cantități uriașe zilnic. E nebunie.”

Începând cu acest an, țările din UE trebuie să aibă un sistem separat de reciclare a textilelor, pe lângă procesele deja existente pentru sticlă, hârtie și deșeuri alimentare. Scopul este de a promova un sistem circular de gestionare a deșeurilor, în care textilele sunt sortate și reutilizate sau reciclate dacă nu sunt prea deteriorate. Din acest motiv Suedia este copleșită de haine aflate în centrele de reciclare. Acesta după ce o interdicție la nivelul Uniunii Europene privind aruncarea textilelor a intrat în vigoare și a lăsat municipalitățile suprasolicitate, conform Fashion United.

„Am observat o creștere de 60% a cantității de textile colectate în ianuarie și februarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut,” a declarat Karin Sundin, expert în deșeuri textile la compania municipală Stockholm Vatten och Avfall. După sortare, aproximativ 60–70% dintre textile sunt destinate reutilizării, iar 20–30% pentru reciclare sub formă de umplutură, materiale izolatoare sau compozite. În jur de 7–10% sunt arse pentru energie, conform Agenției Suedeze pentru Protecția Mediului. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de perioada anterioară noii legi, când hainele aruncate erau, în mod sistematic, incinerate. Totuși, din cauza lipsei de infrastructură în Suedia, majoritatea hainelor folosite sunt exportate în străinătate, în principal în Lituania, unde sunt sortate, reutilizate sau arse pentru energie.

sursa: profit.ro