După un șoc, opoziția din exil își imaginează un viitor fără Navalnîi. A fost cel care a dat tonul unei revoluții antiputiniste

23/02/2024

News

Aliați direcți ai lui Aleksei Navalnîi sau nu, toți încearcă să se inspire din energia și umorul de care a dat dovadă oponentul lui Putin, scrie evz.ro.

În mare parte exilată, această opoziție rusă continuă să facă tot posibilul. Pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 15-17 martie, ea le-a cerut celor care votează împotriva lui Putin să meargă cu toții la secțiile de votare la prânz,în timp ce autoritățile reprimă cu înverșunare orice formă de critică.

Aleksei Navalnîi a dat tonul unei revoluții antiputiniste

Pentru foarte numeroșii oponenți ruși care au fost nevoiți să-și părăsească țara, Aleksei Navalnîi dădea tonul. După șocul morții sale, aceştia încearcă să se reorganizeze și să continue împreună cu văduva sa, Iulia, mobilizarea împotriva puterii lui Vladimir Putin.

„Vom plânge în camerele noastre, în băile noastre, dar public, evident, vom continua să luptăm împotriva regimului, cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”, a declarat pentru AFP Evgheni Nasirov, coordonatorul mișcării lui Navalnîi, în Germania.

„Obiectivul lui Putin este să ne pierdem motivația și să ne dispersăm”, adaugă activistul, care a părăsit Rusia cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022. În mare parte exilată, această opoziție continuă să facă tot posibilul: pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 15 până în 17 martie le-a cerut celor care votează împotriva lui Putin să meargă cu toții la secțiile de votare la prânz, în timp ce autoritățile reprimă cu înverșunare orice formă de critică.

Chiar dacă Navalnîi a murit, încă mai există opoziție

„Chiar și cei care nu votează, chiar dacă nu sunt ruși, vrem să adunăm mulțimi”, explică Evgheni Nasirov, care povesteşte cum contactează neobosit oamenii din Rusia pentru a le vorbi despre războiul din Ucraina. Dincolo de aceste acțiuni, coeziunea acestei opoziții ridică semne de întrebare. Până acum, doar organizația lui Navalnîi formează un curent structurat şi a reușit să construiască o mișcare credibilă anti-Putin înainte de a fi distrusă de represiune.

Dar acest grup stă singur împotriva unei adunări de personalități disparate, al căror singur punct comun este să fie împotriva invaziei din Ucraina și a regimului rus. Printre aceste figuri, Marat Guelman, un renumit colecţionar de artă rus și critic al Kremlinului, descrie un roller coaster emoționant de la moartea opozantului în închisoare:

„Mai întâi, am considerat că trebuie să nu mă mai gândesc la Rusia, să mă concentrez pe muncă, să reflectez cum să organizez o nouă viață”.

Iulia Navalnaia preia ștafeta

Apoi speranța a revenit, în special datorită anunțului șoc al Iuliei Navalnaia, la trei zile după moartea soțului ei, când aceasta s-a declarat gata să preia ștafeta.

„Iulia a schimbat totul”, spune Marat Guelman, acum stabilit la Berlin, care chiar asigură că doamna Navalnaia va putea reuni chiar mai mult decât soțul ei. În opinia lui, ea este, femeia situației:

„Machismul lui Putin funcționează bine împotriva bărbaților, dar împotriva unei femei nu mai funcționează. Fața Rusiei anti-război trebuie să fie cea a unei femei”.

„La amiază împotriva lui Putin”

„Iulia poate conta pe sprijinul meu. Sper că această tragedie va marca un punct de cotitură, astfel încât să ne coordonăm împreună activitățile de opoziție”, asigură pentru AFP fostul deputat de opoziție Dimitri Gudkov, care călătorește prin Europa pentru a stabili contacte cu autoritățile de pe continent.

Dmitri Gudkov speră că rușii vor urma în masă inițiativa „La amiază împotriva lui Putin”.

„Nu putem influența rezultatele alegerilor, dar, dacă putem arăta mulțimi care merg la urne la amiază, acest lucru poate submina legitimitatea lui Putin”, asigură adversarul, care își amintește că a participat la nunta cuplului Navalnîi și a condus demonstrații alături de ei în Rusia.
Locotenenții lui Navalnîi nu sunt însă așteptați la o întâlnire programată sâmbătă și duminică la Vilnius, Lituania, cu alți activiști împotriva puterii ruse.

Rusia ar trebui să fie o țară democratică și pașnică

Aliați direcți ai lui Aleksei Navalnîi sau nu, toți încearcă să se inspire din energia și umorul de care a dat dovadă acest oponent al lui Putin în toate împrejurările. Serghei Guriev, un fost consilier economic al guvernului rus, exilat în Franța, unde este director de formare la Sciences Po Paris, spune că a vorbit cu Aleksei Navalnîi înainte de transferul acestuia dintr-o închisoare din regiunea Moscovei în îndepărtata colonie penală din Arctica unde a murit.

Mai presus de toate, el își păstrează „convingerea că Rusia ar trebui să fie și va fi o țară democratică și pașnică”. Activistul Evgheni Nasirov își amintește de o întâlnire avută în 2017 la deschiderea unui birou al mișcării lui Navalnîi la Celiabinsk, în estul Siberiei.

„A venit cu un singur bodyguard și l-am întrebat dacă nu se teme pentru siguranța lui. Mi-a răspuns în glumă: „O să mă aperi, nu-i așa?” (Traducerea- Rador)

Barack Obama şi Kamala Harris critică măsurile luate de Donald Trump, după revenirea la Casa Albă. „V-am avertizat”

Fostul preşedinte american Barack Obama şi fostul vicepreşedinte Kamala Harris au criticat joi, în două discursuri separate, acţiunile lui Donald Trump, într-o rară luare de poziţie după ce adversarul republican a revenit la Casa Albă, relatează CNN.

În cadrul unei conferinţe organizate la Hamilton College din Clinton, New York, Barack Obama, primul predecesor al lui Donald Trump, a regretat măsurile luate de actualul ocupant al Casei Albe pentru a remodela guvernul federal, a limita imigraţia şi a intimida presa, instituţiile şi elitele democrate.

„Aşadar, este prima dată când vorbesc în public de ceva vreme. Am stat să urmăresc un pic”, a spus fostul preşedinte democrat (2009 – 2017).

„Imaginaţi-vă dacă aş fi făcut aşa ceva. Este de neimaginat că aceleaşi părţi care tac astăzi ar fi tolerat un astfel de comportament din partea mea sau din partea mai multor predecesori ai mei”, a declarat el, potrivit News.ro.

Reacţionând la tarifele vamale impuse recent de Donald Trump principalilor săi parteneri comerciali, Barack Obama a declarat că această politică „nu este bună pentru America”.

Primul preşedinte de culoare din istoria Statelor Unite a criticat, de asemenea, atitudinea republicanului faţă de anumite universităţi, care sunt ameninţate cu retragerea subvenţiilor dacă nu iau măsuri drastice pentru a „limita antisemitismul” în campusurile lor. Ţinta este Harvard, unde a absolvit Barack Obama.

„Sunt profund îngrijorat de faptul că guvernul federal ameninţă universităţile dacă nu expulzează studenţii care îşi exercită dreptul la libertatea de exprimare”, a declarat el în faţa unui public format din studenţi, referindu-se la numeroasele manifestaţii pro-palestiniene care au avut loc în campusurile din întreaga ţară.

În mod similar, Barack Obama a considerat că exercitarea de presiuni asupra firmelor de avocatură care au legături cu democraţii este „contrară pactului fundamental pe care îl avem ca americani”, după cum a spus el.

Kamala Harris: „V-am avertizat”

La rândul său, Kamala Harris, contracandidata lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, a recunoscut că revenirea lui Donald Trump în Biroul Oval a creat un „mare sentiment de teamă”.

La începutul acestei săptămâni, Trump a anunţat o înţelegere cu firma de avocatură la care este angajat soţul Kamalei Harris, Doug Emhoff – Willkie Farr & Gallagher – despre care preşedintele a spus că include acordul firmei de a furniza cel puţin 100 de milioane de dolari în servicii juridice pro bono pe parcursul celui de-al doilea mandat al său. Acesta a fost un alt exemplu de firme de profil înalt care încheie acorduri cu Casa Albă, Trump vizând firmele care au lucrat cu inamicii săi politici.

Înainte ca acordul cu Willkie să fie anunţat, Emhoff a abordat subiectul spunând: „Statul de drept este atacat. Democraţia este atacată. Aşadar, noi, avocaţii, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a contracara această situaţie”.

Observaţiile de joi ale lui Harris sunt cele mai directe comentarii ale acesteia de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump.

„Vedem organizaţii care rămân tăcute. Îi vedem pe alţii capitulând în faţa unor ameninţări clar neconstituţionale. Aceasta este ceea ce vedem în fiecare zi în ultimele luni în ţara noastră şi, în mod natural, creează un sentiment profund de teamă”, a spus Kamala Harris în timpul discursului său rostit la conferinţa „Leading Wowen Defined”. Ea a adăugat: „V-am avertizat”.

„Frica este contagioasă. Atunci când unei persoane îi este frică, aceasta trece la cei din jurul ei şi se răspândeşte. Iar noi suntem, fără îndoială, martori la acest lucru”, a adăugat ea, înainte de a încheia: „Dar vă mai spun, dragi prieteni, că şi curajul este contagios”.

Reacția lui Trump după ce Beijingul a impus taxe vamale Americii. „China a jucat prost”

Preşedintele american Donald Trump a catalogat decizia Chinei de a impune taxe vamale la produsele americane, în răspuns la taxele SUA, drept o reacţie de „panică”. Beijingul a anunţat că va impune taxe vamale de 34% pentru importurile din SUA, ca represalii la taxele vamale similare impuse de Donald Trump, scrie digi24.ro

„China a jucat prost, au intrat în panică – singurul lucru pe care nu şi-l pot permite să-l facă”, a scris Donald Trump, într-un mesaj cu majuscule pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

Donald Trump a anunţat miercuri taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10%, la care se adaugă pentru fiecare ţară pe principiul reciprocităţii taxe vamale suplimentare până la jumătate din procentul pe care respectiva ţară îl percepe ca taxe vamale pentru produsele importate din SUA. Astfel, pentru produsele importate din ţările UE taxele vamale percepute de SUA vor fi de 20%, iar pentru cele importate din China de 34%. Pentru vehicule şi componente ale industriei auto, taxele vamale percepute de SUA sunt de acum înainte de 25%.

Ordinul lui Trump prevede exceptarea mai multor categorii de produse de la aplicarea acestor taxe vamale, inclusiv petrolul, gazul şi alte materii prime. Pe lista cu noile taxe vamale percepute de SUA nu se regăsesc Rusia, Belarus, Cuba şi Coreea de Nord, ţări puternic sancţionate şi al căror comerţ cu SUA este neglijabil.

În replică, guvernul chinez a anunţat vineri că va impune începând din 10 aprilie taxe vamale de 34% pentru toate bunurile importate din SUA. De asemenea, China va restricţiona exporturile pentru o serie de materii prime rare utilizate la componente electronice, în industria aerospaţială şi alte sectoare.

În plus, China va include 16 companii americane pe lista sa de control al exporturilor şi va adăuga 11 companii americane pe lista de entităţi „nedemne de încredere”, ca urmare a cooperării militare a acestora cu Taiwan.

14 morţi, dintre care 6 copii, după ce o rachetă rusă a lovit Krivoi Rog, oraşul natal al lui Zelenski. „Rusia nu vrea decât război”

14 oameni au fost ucişi şi peste 50 răniţi după ce armata rusă a lovit vineri seară cu o rachetă balistică o zonă rezidenţială din Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Vladimir Zelenski, situat în sudul ţării, scrie digi24.ro

Racheta a căzut în apropierea unui loc de joacă pentru copii, scrie News.ro, preluând Ukrainskaia Pravda.

Șase dintre persoanele ucise erau copii, potrivit președintelui ucrainean Vladimir Zelenski. În oraş au izbucnit incendii în urma atacului, iar mai multe blocuri de locuinţe au fost avariate.

Președintele Vladimir Zelenski a menționat atacul într-un mesaj pe Facebook, spunând că este o dovadă că Rusia nu dorește de fapt încetarea focului.

„Rusia lovește în fiecare zi. Oamenii mor în fiecare zi. Există un singur motiv pentru care acest lucru continuă: Rusia nu dorește o încetare a focului și noi vedem acest lucru. Întreaga lume poate vedea. Fiecare rachetă, fiecare dronă de atac demonstrează că Rusia nu vrea decât război. Și numai de presiunea lumii asupra Rusiei, de toate eforturile de a întări Ucraina, de apărarea noastră antiaeriană, de forțele noastre – numai de asta depinde când se termină războiul”, a scris Zelenski.