Unii soldaţi ruşi refuză să se întoarcă să lupte în Ucraina din cauza experienţelor trăite în linia întâi la începutul invaziei, potrivit avocaţilor şi activiştilor ruşi pentru drepturile omului. Un astfel de soldat a declarat, pentru BBC, că nu vrea să se întoarcă pentru a „ucide şi a fi ucis”.
„Nu vreau să mă întorc [în Ucraina] pentru a ucide şi a fi ucis”, declară, pentru BBC, un soldat rus care a petrecut cinci săptămâni luptând în Ucraina la începutul acestui an, transmite Adevărul.ro.
El se află acum acasă, în Rusia, după ce a urmat un sfat juridic pentru a evita să fie trimis înapoi pe linia frontului.
Potrivit BBC, Serghei este doar unul dintre sutele de soldaţi ruşi despre care se ştie că au căutat astfel de sfaturi.
Serghei spune că este traumatizat de experienţa sa din Ucraina.
„Credeam că suntem armata rusă, cea mai super-duioasă din lume”, spune tânărul cu amărăciune, afirmând că se aştepta de ei să opereze fără nici măcar echipamente de bază, cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte, spune el.
„Eram ca nişte pisoi orbi. Sunt şocat de armata noastră. Nu ar costa mult să ne echipăm. De ce nu s-a făcut acest lucru?”, a mai afirmat tânărul.
Serghei s-a înrolat în armată în calitate de recrutat, dar, după câteva luni, a luat decizia de a semna un contract profesional de doi ani, care îi va oferi şi un salariu.
În ianuarie, Serghei a fost trimis în apropierea graniţei cu Ucraina pentru ceea ce i s-a spus că vor fi exerciţii militare. O lună mai târziu – 24 februarie, ziua în care Rusia şi-a lansat invazia – i s-a spus să treacă graniţa. Aproape imediat, unitatea sa s-a trezit atacată.
În timp ce se opreau pentru seară într-o fermă abandonată, comandantul lor a spus: „Ei bine, după cum v-aţi dat seama până acum, nu este o glumă.”
Sergey spune că a fost complet şocat.
Au fost bombardaţi continuu, spune el, atât atunci când se deplasau, cât şi atunci când erau parcaţi peste noapte. În unitatea sa de 50 de persoane, 10 au fost ucise şi alte 10 au fost rănite. Aproape toţi camarazii săi aveau sub 25 de ani.
A auzit de militari ruşi atât de neexperimentaţi încât „nu ştiau să tragă şi nu puteau deosebi un capăt de mortier de altul”.
El spune că convoiul său – care călătorea prin nordul Ucrainei – s-a destrămat după doar patru zile, când un pod pe care urmau să-l traverseze a explodat, ucigându-şi camarazii din faţa lor.
Într-un alt incident, Sergey spune că a trebuit să îşi depăşească camarazii prinşi într-un vehicul în flăcări în faţa sa.
„A fost aruncat în aer de un lansator de grenade sau altceva. A luat foc şi erau soldaţi [ruşi] înăuntru. L-am ocolit şi am mers mai departe, trăgând în timp ce mergeam. Nu m-am uitat înapoi”, a mai afirmat tânărul.
Unitatea sa a înaintat prin zona rurală ucraineană, dar a existat o lipsă clară de strategie, spune el. Întăririle nu au reuşit să ajungă, iar soldaţii erau slab echipaţi pentru sarcina de a cuceri un oraş mare.
„Am mers fără elicoptere – doar în coloană, ca şi cum ne îndreptam spre o paradă”, a adăugat el.
Tânărul crede că comandanţii săi plănuiseră să captureze fortăreţe şi oraşe cheie foarte repede – şi calculaseră că ucrainenii se vor preda pur şi simplu.
„Ne-am repezit înainte cu înnoptări scurte, fără tranşee, fără recunoaştere. Nu am lăsat pe nimeni în spate, aşa că, dacă cineva se hotăra să vină din spate şi să ne lovească, nu exista protecţie”, a mai declarat soldatul.
„Cred că [atât de mulţi dintre] băieţii noştri au murit în mare parte din această cauză. Dacă ne-am fi deplasat treptat, dacă am fi verificat drumurile pentru mine, multe pierderi ar fi putut fi evitate.”, a mai spus el.
Plângerile lui Serghei cu privire la lipsa de echipament au apărut, de asemenea, în conversaţii telefonice presupuse a fi între soldaţii ruşi şi familiile lor, interceptate şi postate online de către serviciile de securitate ucrainene.
La începutul lunii aprilie, Serghei a fost trimis înapoi peste graniţă, într-o tabără de pe partea rusă. Trupele fuseseră retrase din nordul Ucrainei şi păreau să se regrupeze pentru un asalt în est. Mai târziu, în aceeaşi lună, a primit ordinul de a se întoarce în Ucraina – dar i-a spus comandantului său că nu era pregătit să plece.
„A spus că a fost alegerea mea. Nici măcar nu au [încercat] să ne descurajeze, pentru că nu eram primii”, a declarat Sergey pentru BBC.
Dar, el a fost suficient de îngrijorat de reacţia unităţii sale la refuzul său încât a decis să ceară consiliere juridică.
Un avocat i-a spus lui Sergey şi celor doi colegi cu aceeaşi părere să îşi returneze armele şi să se întoarcă la sediul unităţii lor – unde ar trebui să depună o scrisoare în care să explice că sunt „epuizaţi moral şi psihologic” şi că nu mai pot continua să lupte în Ucraina.
Lui Sergey i s-a spus că întoarcerea la unitate era importantă, deoarece simpla plecare ar putea fi interpretată drept dezertare, ceea ce poate duce la o pedeapsă de doi ani într-un batalion disciplinar.
Comandanţii armatei încearcă să-i intimideze pe soldaţii sub contract să rămână în unităţile lor, potrivit avocatului rus pentru drepturile omului Alexei Tabalov. Dar el subliniază că legislaţia militară rusă include clauze care le permit soldaţilor să refuze să lupte dacă nu doresc să o facă.
Activistul pentru drepturile omului Serghei Krivenko spune că nu are cunoştinţă de nicio urmărire penală a celor care refuză să se întoarcă pe front.
Asta nu înseamnă că nu se încearcă urmărirea penală.
Un comandant din nordul Rusiei a cerut deschiderea unui proces penal împotriva subordonatului său care nu a vrut să se întoarcă în Ucraina, dar un procuror militar a refuzat să continue, potrivit unor documente consultate de BBC.
O astfel de acţiune ar fi „prematură” fără a fi evaluat prejudiciul adus serviciului militar în care era implicat, a spus procurorul.
Soldaţi precum Serghei – reticenţi în a se întoarce pe linia frontului – nu sunt neobişnuiţi, potrivit lui Ruslan Leviev, editorul Conflict Intelligence Team, un proiect media care investighează experienţele militarilor ruşi din Ucraina prin interviuri confidenţiale şi materiale din surse deschise.
Leviev spune că echipa sa estimează că o minoritate însemnată a soldaţilor ruşi sub contract trimişi în Ucraina pentru a lupta în invazia iniţială a refuzat să se mai întoarcă.
Presa rusă independentă a raportat, de asemenea, sute de cazuri de soldaţi care au refuzat să fie trimişi din nou în Ucraina de la începutul lunii aprilie.
Mai mulţi avocaţi şi activişti pentru drepturile omului cu care a vorbit BBC au declarat că au oferit în mod regulat sfaturi bărbaţilor care încercau să evite să se întoarcă în Ucraina. Fiecare dintre cei intervievaţi de noi s-a ocupat de zeci de cazuri şi credeau că acei soldaţi împărtăşeau, de asemenea, sfaturi cu colegii lor.
Deşi Serghei nu doreşte să se întoarcă pe linia frontului, el doreşte să îşi încheie serviciul militar restant în Rusia pentru a evita orice consecinţe neprevăzute. Dar asta înseamnă că – deşi scrisoarea sa de refuz de a lupta a fost acceptată – nu există garanţii că nu va fi trimis înapoi în Ucraina în timpul perioadei de serviciu.
