Echinocțiul de primăvară marchează începutul oficial al primăverii astronomice, un moment în care ziua și noaptea sunt aproape egale. Află când are loc acest fenomen și cum ne influențează atât din punct de vedere astronomic, cât și asupra stării de spirit, scrie stirileprotv.ro.

Primăvara nu vine doar cu ghiocei și mărțișoare, ci și cu un moment special în care ziua devine egală cu noaptea: echinocțiul de primăvară.
Deși din punct de vedere calendaristic primăvara începe la 1 martie, echinocțiul marchează începutul primăverii astronomice .
Acest eveniment astronomic are loc în fiecare an în jurul datei de 20 martie și a fascinat oamenii din cele mai vechi timpuri. Află ce reprezintă acest fenomen, când are loc dar și cum ne influențează viețile.
Echinocțiul de primăvară în 2024 a avut loc într-o zi de miercuri, 20 martie, la ora 05.06 (ora României, n.r.).
Ce este echinocțiul de primăvară
Echinocțiul de primăvară este un fenomen astronomic care are loc la începutul primăverii și reprezintă momentul în care ziua și noaptea au o durată aproximativ egală peste tot pe Pământ.
Termenul de echinocțiu provine din limba latină, din cuvintele „aequus” (egal) și „nox” (noapte), subliniind tocmai egalitatea dintre durata zilei și a nopții.
Practic, Pământul este înclinat pe axa sa cu 23,5°, însă la echinocțiu niciunul dintre cei doi poli nu mai este înclinat către Soare. Asta înseamnă că Soarele luminează aproape uniform ambele emisfere ale planetei. La echinocțiul de primăvară, Soarele se află direct deasupra ecuatorului terestru la amiază. Datorită acestei poziții, în acea zi oriunde pe glob ziua și noaptea au aproape aceeași lungime (aproximativ 12 ore fiecare).
De asemenea, Soarele răsare aproape exact la punctul cardinal Est și apune la Vest, lucru valabil doar în preajma datei de echinocțiu. Acest moment marchează trecerea Soarelui din emisfera cerească sudică în cea nordică (punctul astronomic numit punct vernal). Din această zi, în emisfera nordică zilele vor deveni din ce în ce mai lungi decât nopțile, semnalând începutul primăverii astronomice, în timp ce în emisfera sudică fenomenul marchează începutul toamnei. La Polul Nord, odată cu echinocțiul are loc răsăritul Soarelui după lunga noapte polară (debutul unei zile polare ce va dura 6 luni), iar la Polul Sud Soarele apune, dând startul nopții polare de 6 luni.