Emmanuel Macron afirmă că pacea în Ucraina nu poate exista până când Rusia nu va fi învinsă

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, 17 februarie curent, de pe podiumului Conferinței de Securitate de la München, că nu poate exista pace în Ucraina până când Rusia nu va fi învinsă, apreciind că “ora dialogului nu a venit încă” și îndemnând aliații să își intensifice sprijinul militar pentru Ucraina pentru a ajuta țara să desfășoare o contraofensivă necesară împotriva Rusiei.

France's Macron lays out manifesto for next 5 years

“Ora dialogului nu a venit încă, pentru că Rusia a ales războiul. Rusia a ales să vizeze infrastructura civilă și să comită crime de război. Atacul Rusiei trebuie să eșueze“, a spus Macron, în discursul său care a urmat alocuțiunilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarului german Olaf Scholz.

În timp ce Zelenski a cerut viteză aliaților în livrarea de arme pentru ca “David să-l învingă pe Goliat“, iar Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și pentru securitatea Europei, Macron a făcut același lucru.

“Trebuie neapărat să ne intensificăm sprijinul și efortul nostru pentru rezistența poporului ucrainean și a armatei sale și să îi ajutăm să lanseze o contraofensivă care singură poate permite negocieri credibile, determinate de Ucraina, de autoritățile și de poporul său“, a spus liderul francez. “Unitatea și determinarea sunt importante pentru a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a se întoarce la masa negocierilor într-un mod acceptabil și pentru a lucra la o pace pe termen lung în condițiile pe care ucrainenii le-au decis”, a adăugat el.

Macron a spus că Rusia este condamnată la “o înfrângere în viitor”, în condițiile în care agresiunea Rusiei a consolidat statalitatea Ucrainei ca țară, a determinat Finlanda și Suedia să solicite aderarea la NATO și a mutat gândirea țărilor europene către investiții pentru auto-apărare.

El a făcut apel la Europa să cheltuiască mai mult pentru apărare. Astfel, liderul francez a propus o conferință privind apărarea aeriană în Europa, cu state precum Marea Britanie, Franța și Germania și cu reprezentanți ai industriei. Mesajul său vine și în contextul în care Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania, iar compania germană dorește o înțelegere cu americanii care ar “torpila acordurile franco-germane”.

De asemenea, Macron a afirmat că atacul Rusiei asupra Ucrainei a avut loc “în umbra armelor nucleare” și a făcut apel la un dialog care să implice NATO, Marea Britanie și SUA cu privire la “caracteristicile nucleare ale alianței noastre”.

Inițiator al Comunității Politice Europene, liderul de la Elysee a propus un rol solid pentru acest format din 44 de națiuni, subliniind că gruparea mai largă îi include pe cei care au ales să părăsească Uniunea Europeană și pe cei care sunt în curs de a solicita aderarea la UE.

Președintele Franței a avertizat că puterile autoritare ar putea viza națiunile europene prin destabilizare prin intermediul războiului cibernetic și al campaniilor de dezinformare și că acestea ar trebui să colaboreze pentru a evita acest lucru.

În cadrul întrebărilor de după discursul său, președintele Franței a fost de acord cu o întrebare care îl interoga dacă ar susține reforma Consiliului de Securitate al ONU.

Macron a spus că “trebuie să reechilibrăm ordinea globală și să o facem mai incluzivă”, declarându-se “foarte impresionat de cât de mult pierdem încrederea Sudului global”.

Astfel, președintele francez a anunțat că Parisul va găzdui în vară o conferință pentru a discuta reforma FMI și a altor organisme și că “un nou parteneriat între sud și nord este esențial”.

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis vineri lucrările celei de-a 59-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității internaționale desfășurându-se în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, moment pe care organizatorii Conferinței îl descriu ca pe un catalizator prin care democrațiile lumii își pot revigora viziunea asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, aflată sub atacul revizioniștilor autoritari.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

  • Finlanda (52), 
  • Țările de Jos (52), 
  • Norvegia (55), 
  • Germania (69), 
  • Slovenia (68), 
  • Danemarca (71), 
  • Elveția (73), 
  • Armenia (79), 
  • Suedia (80),
  • Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

  • Macedonia de Nord (+25,5%), 
  • Cipru (+24,8%), 
  • Turcia (+15%), 
  • Azerbaidjan (+12,5%), 
  • Irlanda (+11,7%), 
  • Muntenegru (+11,3%), 
  • Armenia (+10,6%), 
  • Croația (+10,4%), 
  • Ungaria (+8,7%), 
  • Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
  • Georgia (+8,2%), 
  • Bulgaria (+8,1%), 
  • Austria (+6,8%), 
  • Italia (+5,7%),
  • Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35). 

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical. 

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.

Studenții de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” au organizat o campanie de sprijin a sinistraților din Turcia
Articolul anterior
Zăpada a îngropat casele și drumurile din Tadjikistan
Articolul următor