Emmanuel Macron vine cu o alternativă la forțele europene de menținere a păcii în Ucraina

Emmanuel Macron explorează în mod activ alternative la trimiterea de forțe europene de menținere a păcii pe teren în Ucraina, planul său elaborat împreună cu premierul britanic Keir Starmer, scrie digi24.ro.

Președintele francez ia în considerare posibilitatea ca o misiune de protejare a unui viitor acord de pace să fie condusă de Națiunile Unite, potrivit informațiilor The Telegraph. Starmer și Macron au condus un impuls pentru a forma o „coaliție a bunăvoinței” statelor NATO și UE pentru a forma o forță de menținere a păcii susținută de garanțiile de securitate ale SUA. Keir Starmer a găzduit 30 de lideri militari din țările europene și nu numai, lângă Londra, pentru a pune la punct planurile. Acestea vor trece într-o „fază operațională”, a spus el, dar încă nu este clar câte țări sunt dispuse să trimită trupe sau cum va fi implementat planul.

Emmanuel Macron a abordat subiectul alternativei ONU la summitul Consiliului European de joi cu Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care a fost invitat al liderilor UE reuniți. Orice forță de menținere a păcii a ONU ar avea nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate. Atât Rusia, cât și SUA s-ar putea opune, așa că perspectivele nu sunt favorabile ideii.

Sprijin aerian și maritim pentru apărarea Ucrainei

Propunerea vine în momentul în care prim-ministrul britanic dă semne că își schimbă ideea de la „ghete la sol” europene pentru a asigura un acord de pace cu Rusia și, în schimb, se îndreaptă către cea a unui sprijin aerian și maritim pentru a apăra Ucraina. Forțele aeriene britanice sunt în discuții pentru ca avioanele britanice să supravegheze cerul Ucrainei în temeiul unor propuneri discutate de „coaliția celor dispuși” a lui Keir Starmer. Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a spus că orice trupe NATO, inclusiv soldați britanici și francezi, ar fi „inacceptabile” pentru Moscova. Vladimir Putin a respins cererile lui Donald Trump de încetare totală a focului la începutul acestei săptămâni, dar a fost de acord cu un armistițiu parțial care să scutească infrastructura energetică; o promisiune care a fost încălcată în seara apelului dintre cei doi lideri.

Unii aliați europeni au fost, de asemenea, circumspecți sau au exclus în totalitate ideea forțelor de menținere a păcii europene. Donald Tusk, premierul polonez, a declarat că nu va trimite soldați în Ucraina. Săptămâna aceasta, Giorgia Meloni, premierul Italiei, a declarat că ar fi „foarte complex, riscant și ineficient”. Miercuri, UE a anunțat planuri pentru o schemă care să ofere statelor membre împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru cumpărarea de arme – 65% din împrumuturi trebuie cheltuite în UE, Ucraina sau Norvegia. Marea Britanie, Canada, SUA și Turcia sunt în prezent excluse de la planurile de a încuraja membrii să „cumpere european” în această etapă, dar acest lucru s-ar putea schimba în viitoarele pacte de apărare cu blocul.

După summitul de joi, 26 de lideri ai UE au emis o declarație comună susținând Ucraina. Singura excepție a fost premierul maghiar Viktor Orban, care are legături strânse atât cu Putin, cât și cu Trump. În prealabil, Volodimir Zelenski a cerut UE să-și intensifice aprovizionarea cu arme, acuzând Rusia că continuă să lovească sistemul energetic al Ucrainei, în ciuda faptului că Putin a convenit să oprească cu Trump.

Sărbătoare mare la creștinii ortodocși! Astăzi sunt cinstiți Sfinții 40 de mucenici! Ce nu este voie în această zi

Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Aceștia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor.

Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

De altfel, această zi mare trebuie „ținută” cum se cuvine dacă vrei să ai parte de sănătate tot timpul anului.

Ce nu ai voie să faci

  • Nu este bine să faci treburi în casă și nici în gospodărie în ziua celor 40 de Mucenici. În caz contrar, se spune că Sfintii te vor pedepsi prin 40 de zile de boală.
  • În unele regiuni ale ţării, gospodinele nu iau ouăle din cuibare; se spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă şi la pui tot anul.
  • O altă superstiţie spune că în prima zi a moşilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulţi lupii.
  • În unele zone din Oltenia, în dimineaţa zilei de 22 martie se afumă casa şi pe cei care locuiesc în ea, pentru a fi feriţi tot anul de animale şi lighioane sălbatice.

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii.

Geta Burlacu & Voxmen Acapella, show de milioane pe scenă. Reacția Andrei: ”Este un moment pe care eu aș plăti să-l văd”

Vineri seara, spectacolul total s-a aflat pe scena Românii au talent, acolo unde Geta Burlacu și Voxmen Acapella au oferit o demonstrație de talent pur, informează protv.ro

Geta Burlacu a lucrat ca solistă în trupa de jazz vocal Univox, a fost profesoară de canto jazz la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova.

În 2007, a participat într-un turneu internațional alături de trupa cubaneză Buena Vista Social Club în România. În 2008, a reprezentat Moldova la Concursul Muzical Eurovision cu piesa „A Century of Love”, care nu a reușit să se califice, primind 36 de puncte și egalând cu Slovenia la puncte, clasându-se pe locul 12. În 2009, a participat la Festivalul Cerbul de Aur, unde a ajuns în finală la Brașov, România.

Din 2009 până în prezent, a cântat cu Orchestra Simfonică Națională TeleRadio-Moldova, precum și cu trupele de jazz Alex Calancea Band, ANGRY Band și trupa de muzică populară Taraf lăutăresc. A fost numită ambasador al bunăvoinței pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova.

Declarație-șoc a lui Trump, despre negocierile cu Putin: „Da, se discută despre împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera”

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut vineri seara, în cadrului unui briefing de presă ținut la Casa Albă, că, în cadrul negocierilor SUA-Rusia referitoare la un acord de pace în Ucraina se discută despre „împărțiri teritoriale”, informează CNN.

Trump a declarat că, în opinia sa, o încetare completă a focului în conflictul ruso-ucrainean va avea loc, foarte probabil, „extrem de curând”.

„O să avem un contract, iar acest contract se negociază în acest moment”, a spus Trump. „E un contract referitor la împărțiri teritoriale, etcetera, etcetera, care se negociază chiar în timp ce vorbim”, a declarat președintele SUA. În cadrul briefingului de presă,

Trump a fost întrebat dacă va impune noi sancțiuni Rusiei, în condițiile în care armata rusă a continuat să bombardeze masiv infrastructura Ucrainei, în ciuda promisiunii făcute de Putin referitoare la încheierea unui armistițiu de 30 de zile în acest sens. „Ei bine, se bat unii cu alții”, a fost răspunsul lui Trump.

Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014. De asemenea, în toamna lui 2022, după declanșarea invaziei terestre în Ucraina, Rusia a anexat ilegal și alte patru teritorii ucrainene: regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În prezent, aceste regiuni sunt toate traversate de linia frontului și sunt toate parțial sau aproape în întregime aflate sub controlul armatei ruse.

Până acum, oficialii ucraineni au considerat recunoașterea acestor regiuni de către Rusia drept „o linie roșie” pe care Kievul nu are de gând să o treacă.

Donald Trump a avut marți, 18 martie, o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în urma căreia, Casa Albă a comunicat că Rusia a fost de acord să oprească atacurile asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene.

În schimb, Kremlinul a comunicat că Rusia a fost de acord asupra unui armistițiu doar în privința atacurilor asupra infrastructurii energetice.

O zi mai târziu, Trump a vorbit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și i-a promis ajutor în privința furnizării de sisteme antiaeriene necesare Ucrainei.

„Copiii soarelui”, invitați la Parlament. Igor Grosu și Dan Perciun au participat alături de ei la un atelier
Articolul anterior
România vrea să utilizeze Inteligența Artificială în școli
Articolul următor
Close menu