Emmanuel Macron explorează în mod activ alternative la trimiterea de forțe europene de menținere a păcii pe teren în Ucraina, planul său elaborat împreună cu premierul britanic Keir Starmer, scrie digi24.ro.

Președintele francez ia în considerare posibilitatea ca o misiune de protejare a unui viitor acord de pace să fie condusă de Națiunile Unite, potrivit informațiilor The Telegraph. Starmer și Macron au condus un impuls pentru a forma o „coaliție a bunăvoinței” statelor NATO și UE pentru a forma o forță de menținere a păcii susținută de garanțiile de securitate ale SUA. Keir Starmer a găzduit 30 de lideri militari din țările europene și nu numai, lângă Londra, pentru a pune la punct planurile. Acestea vor trece într-o „fază operațională”, a spus el, dar încă nu este clar câte țări sunt dispuse să trimită trupe sau cum va fi implementat planul.
Emmanuel Macron a abordat subiectul alternativei ONU la summitul Consiliului European de joi cu Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care a fost invitat al liderilor UE reuniți. Orice forță de menținere a păcii a ONU ar avea nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate. Atât Rusia, cât și SUA s-ar putea opune, așa că perspectivele nu sunt favorabile ideii.
Sprijin aerian și maritim pentru apărarea Ucrainei
Propunerea vine în momentul în care prim-ministrul britanic dă semne că își schimbă ideea de la „ghete la sol” europene pentru a asigura un acord de pace cu Rusia și, în schimb, se îndreaptă către cea a unui sprijin aerian și maritim pentru a apăra Ucraina. Forțele aeriene britanice sunt în discuții pentru ca avioanele britanice să supravegheze cerul Ucrainei în temeiul unor propuneri discutate de „coaliția celor dispuși” a lui Keir Starmer. Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a spus că orice trupe NATO, inclusiv soldați britanici și francezi, ar fi „inacceptabile” pentru Moscova. Vladimir Putin a respins cererile lui Donald Trump de încetare totală a focului la începutul acestei săptămâni, dar a fost de acord cu un armistițiu parțial care să scutească infrastructura energetică; o promisiune care a fost încălcată în seara apelului dintre cei doi lideri.
Unii aliați europeni au fost, de asemenea, circumspecți sau au exclus în totalitate ideea forțelor de menținere a păcii europene. Donald Tusk, premierul polonez, a declarat că nu va trimite soldați în Ucraina. Săptămâna aceasta, Giorgia Meloni, premierul Italiei, a declarat că ar fi „foarte complex, riscant și ineficient”. Miercuri, UE a anunțat planuri pentru o schemă care să ofere statelor membre împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru cumpărarea de arme – 65% din împrumuturi trebuie cheltuite în UE, Ucraina sau Norvegia. Marea Britanie, Canada, SUA și Turcia sunt în prezent excluse de la planurile de a încuraja membrii să „cumpere european” în această etapă, dar acest lucru s-ar putea schimba în viitoarele pacte de apărare cu blocul.
După summitul de joi, 26 de lideri ai UE au emis o declarație comună susținând Ucraina. Singura excepție a fost premierul maghiar Viktor Orban, care are legături strânse atât cu Putin, cât și cu Trump. În prealabil, Volodimir Zelenski a cerut UE să-și intensifice aprovizionarea cu arme, acuzând Rusia că continuă să lovească sistemul energetic al Ucrainei, în ciuda faptului că Putin a convenit să oprească cu Trump.