Emoții până la lacrimi! Interpreta Lenuța Gheorghiță a cântat cu dor pentru comunitatea basarabenilor și românilor din Kazahstan

Emoții mari pentru interpreta Lenuța Gheorghiță care a susținut un concert nemaipomenit pentru comunitatea românilor basarabeni și bucovineni din Kazahstan, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Folcloric Românesc ,,Mărțișor”, desfășurat în orașul Karaganda.

separator

Pentru prima oară artista a fost invitată în această țară, de către președintele Societății Culturale Române ,,Dacia” Plushkis Nikolay și Ambasada României la Kazahstan.

Întâlnirea cu publicul din Kazahstan nu a fost un eveniment întâmplător, ci unul plin de emoții și o conotație deosebită. Efectuând trimitere la reperele istorice, amintim că în Kazahstan se găsește o comunitate mare de etnici români, înregistrați ca bucovineni și basarabeni, sau moldoveni.

Aceștia au ajuns în Kazahstan, în iunie 1941, în timpul primului val de deportări în masă şi trimiteri la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan a zeci de mii de oameni, de către regimul stalinist. Unii au reușit să se întoarcă la baștină, însă alții – nu s-au mai întors niciodată.

Deportarea din Basarabia şi Bucovina s-a făcut cu vagoane de vite în special în Siberia şi Kazahstan. Un raport din octombrie 1941 arată că în Gulag, la acea dată, „din RSS Moldovenească se află 22.648 de persoane, în colonii din RSS Kazahă (9954 pers.), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6085 persoane, dispersate în 41 de raioane), Novosibirsk (5787) şi Krasnoiarsk (470)”. Ulterior, în iulie 1949, a urmat al doilea val de deportări, care prevedea transportarea ,,pe vecie” în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a încă 11.280 de familii cu 40.850 de basarabeni. Mulți au murit de foame, boli și necaz.

Apoi, în anii 50-60, peste 5.000 de moldoveni au fost aduşi la „lucrările epocale ale regimului Hruşciov” de desţelenire a stepelor din nordul Kazahstanului şi transformare a acestora în terenuri agricole. Mulți nu au mai revenit în Basarabia, ci au rămas pe meleaguri străine.

Basarabenii deportați în Kazahstan păstrează limba, tradițiile și obiceiurile. Urmașii acelor români basarabeni deja nu mai vorbesc românește, dar cunosc evnimentele anilor 40 şi modul cum au ajuns părinţii şi bunicii lor în Kazahstan.

,,Am avut marea onoare să fiu invitată la Festivalul Mărtișor 2019 din Karaganda, Republica Kasahstan, pentru o întâlnire emoționantă cu comunitatea românilor basarabeni și bucovineni, dar și cu publicul autohton. Un public minunat, un concert superb, am avut parte de o primire superbă cu multe aplauze, flori și cele mai intense trăiri. Și marea onoare să-i am ca spectatori pe Secretarul de Stat a Ministerului Românilor de Pretutindeni Victor Alexeev, Ambasadorul Extraordinar A României acreditat în Republica Kazahstan, Tadjikistan și Kârgâstan, Dl Cezar Manole Armeanu, Președintele Societății Culturale Române ,,Dacia” Plushkis Nikolay”, ne-a declarat interpreta Lenuța Gheorghiță.

,,În cea de-a doua zi a Festivalului, care a coincis cu Sărbătoarea Națională a Țărilor Asiatice Nauris, alături de o întreagă delegație, am mers pentru a depune flori la Monumentul ridicat în memoria Basarabenilor și Bucovinenilor deportați în Kazahstan. De aceste locuri ne leagă o tristă frântură istorică și oameni care încă mai trăiesc cu dor de Basarabia și România Mare”, ne mai dezvăluie emoționată interpreta Lenuța Gheorghiță, care a avut parte de o experiență memorabilă în Kazahstan. 
             

Un preot din Anenii Noi a fost oprit de la oficierea slujbelor, după acuzații de abuz în familie

Preotul Ghenadie Valuță, cleric la biserica „Sf. Dimitrie” din orașul Anenii Noi, a fost oprit de la săvârșirea slujbelor religioase, începând cu 25 noiembrie. Suspendarea a fost anunțată printr-un decret al comisiei disciplinare a Mitropoliei, pe motiv că preotul a fost găsit vinovat de comportament neadecvat și agresiuni fizice asupra membrilor familiei sale, transmite IPN.

Mitropolia îi cere lui Valuță să se pocăiască și să se împace cu familia. Între timp, nu are dreptul să poarte cruce de preot, să oficieze slujbe religioase și să ofere binecuvântare.

„Ca urmare a ședinței comune cu clerul Protopopiatului bisericilor din raionul Anenii Noi și Comisia Disciplinară a Mitropoliei, care constată vinovăția exprimată prin agresiune fizică asupra membrilor familiei, comportament manipulator, demagogie și atitudine neadecvată unui slujitor bisericesc, vă informăm că sunteți oprit de la săvârșirea celor sfinte, fără dreptul de a oferi binecuvântare și de a purta cruce preoțească, până la împăcarea cu toți membrii familiei și aducerea unei pocăințe depline, în scris, în fața ierarhului, începând cu data de 25 noiembrie”, se arată în mesajul emis de Mitropolie și adresat lui Ghenadie Valuță.

În replică, Ghenadie Valuță a declarat că a cerut anterior să fie mutat în altă localitate, dar s-a ales cu sistarea activității sale religioase. În plus, preotul consideră că deține și poate prezenta dovezi privind nevinovăția sa.

„Eu am înaintat anterior și chiar acum proaspăt niște cereri pentru a primi carte de eliberare spre a pleca în altă parte, dar în loc de eliberare am primit oprire, cu nădejde că așa se spunea că eliberarea este analizată, nu este respinsă. Eu nu pot să judec Mitropolitul, nu avem drept să îi judecăm, dar am avut suficiente argumente de lux, ca să demonstrez nevinovăția apărută din senin și orchestrată, nu au fost luate în seamă, cât am spus și probe de la poliție, și din judecată, și diferite dovezi privind nevinovăția”, a declarat Ghenadie Valuță.Ghenadie Valuță a fost înlocuit de protoiereul Eugen Margarint la biserica din Anenii Noi.

16 cetățeni străini au primit refuz de intrare în R. Moldova

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat pentru 16 de persoane străine, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 37 543 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 18 799 traversări persoane. 

Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 22 789, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 14 754.

Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 16 654 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 12 027 treceri și alte 8 862 traversări – frontiera aeriană. 

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 8 862 traversări persoane;
PTF Leușeni – 5 982 traversări persoane;
PTF Sculeni – 4 483 traversări persoane;
PTF Otaci – 3 505 traversări persoane;
PTF comun Palanca – 2 984 traversări persoane.

Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 10 893 treceri, dintre care 5 550 pe sensul de intrare în R. Moldova. Totodată, numărul de 1 287 au constituit trecerile minorilor ucraineni.

O mie de familii din Republica Moldova au beneficiat de programul „Prima Casă Plus”

1000 de familii au locuințe noi, prin Programul Guvernului „Prima Casă Plus”. Beneficiarii programului au, în medie, 35 de ani, iar locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

În doar trei luni de la lansare, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.

Programul a atras mai mult mediul urban, unde 90% dintre beneficiari și-au ales locuințe. 10% au optat pentru zone rurale, sprijinind astfel dezvoltarea acestora. De asemenea, 90% din locuințe sunt apartamente, iar 10% case.

„Locuința proprie oferă un sentiment de siguranță și apartenență, iar ratele accesibile permit familiilor să direcționeze resursele economisite către educație, sănătate sau alte nevoi esențiale, contribuind la o calitate mai bună a vieții. De asemenea, prin garanțiile de stat oferite de Guvernul Republicii Moldova, procesul de finanțare a devenit mai accesibil, iar cetățenii noștri pot construi un viitor stabil Acasă,” a declarat Vadim Codreanu, directorul ODA.

Lansat oficial în luna august 2024, „Prima Casă Plus” face parte dintr-o inițiativă guvernamentală extinsă care vizează facilitarea accesului la finanțare pentru locuințe. Programul reprezintă o piatră de temelie pentru dezvoltarea pieței imobiliare sustenabile și pentru consolidarea unei societăți bazate pe stabilitate și progres.

Pentru mai multe detalii despre „Prima Casă Plus” și condițiile de aplicare, vă rugăm să accesați pagina oficială: https://www.oda.md/ro/acces-la-finantare/prima-casa-plus

Fetele născute în 2009 vor fi vaccinate împotriva virusului papiloma uman
Articolul anterior
Dianna Rotaru, într-o poză adorabilă alături de nepoțelul său nou-născut!
Articolul următor