Premierul suedez Magdalena Andersson a refuzat duminică să dezmintă afirmaţia făcută recent de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cum că Suedia „a promis” extrădarea a 73 de persoane în Turcia în schimbul renunţării de către Ankara la opoziţia sa faţă de intrarea ţării nordice în NATO, situaţie care a pus în dificultate Stockholmul, transmite AFP.
În pofida insistenţei jurnaliştilor şi a îngrijorării refugiaţilor kurzi sau turci din Suedia, şefa guvernului nu a vrut să spună dacă un astfel de angajament a fost luat – sau nu – pentru ca Ankara să nu mai blocheze candidaturile Suediei şi Finlandei la alianţa nord-atlantică. „Am fost ministru timp de opt ani şi nu am vorbit niciodată despre ceea ce s-a spus la masa negocierilor”, a declarat ea într-o conferinţă de presă. „Ceea ce mă pune într-o situaţie un pic dificilă în acest moment”, a adăugat lidera social-democrată.
Erdogan avertizează că încă poate bloca aderarea Finlandei şi Suediei la NATO
În cadrul unui acord semnat marţi de Stockholm şi Helsinki, cu prilejul summitului NATO de la Madrid, cele două ţări nordice s-au angajat în scris să examineze „prompt şi minuţios” solicitările de extrădare formulate de Turcia. Nicio promisiune de a purcede efectiv la aceste extrădări nu a fost făcută, iar Finlanda şi Suedia au amintit ulterior că procesul depinde de autoritatea tribunalelor independente, relatează Agerpres.
Însă preşedintele turc Erdogan s-a referit joi, la încheierea summitului NATO, la o „promisiune făcută de Suedia” privind extrădarea a „73 de terorişti”, şi a ameninţat să blocheze din nou aderarea Stockholmului la alianţa nord-atlantică dacă angajamentele nu vor fi respectate.
Reacţia guvernului suedez. Declaraţii după summitul de la Madrid
Presată duminică în mai multe rânduri să spună dacă a fost într-adevăr făcută o astfel de promisiune, Andersson s-a mulţumit să repete poziţia ţării sale: Suedia va continua să respecte dreptul naţional şi internaţional, niciun cetăţean suedez nu va fi extrădat, decizia va reveni autorităţilor şi tribunalelor independente. „Dacă nu sunt implicaţi în activităţi teroriste, nu au de ce să-şi facă griji”, a subliniat ea.
Andersson a susţinut prima sa conferinţă de presă după întoarcerea de la summitul de la Madrid, în timpul unei vizite pe insula Gotland din Marea Baltică. În insulă se desfăşoară în fiecare an, la începutul lunii iulie, timp de o săptămână, o întâlnire politică ce reuneşte îndeosebi şefi de partid. Dar Gotland este şi unul dintre locurile pe care armata suedeză le va întări din punct de vedere militar după invazia Rusiei în Ucraina şi decizia suedeză de a intra în NATO.
„Adolescence”, serialul care dezvăluie pericolele din mediul online: Cum explică medicii psihiatri fenomenul
La scurt timp de la difuzarea pe o platformă de streaming, serialul „Adolescence” a devenit un fenomen, urmărit de mai multe generații, datorită mesajului transmis cu un puternic impact emoțional. Subiectul filmului este sensibil pentru multe persoane, din categorii de vârstă diferite, părinți și bunici deopotrivă, însă este și actual în zilele noastre, deoarece constă în: influența negativă pe care rețelele sociale sau mediul online o poate avea asupra sănătății mintale a copiilor.
Digi24 a stat de vorbă cu Ioana Georgescu, doctor în medicină și medic specialist psihiatrie pediatrică, care a explicat ce nevoi au adolescenții din ziua de azi și la ce pericole sunt expuși odată cu timpul petrecut în mediul online. Serialul „Adolescence”, tradus prin „Adolescență coruptă”, aduce în prim plan povestea unui elev de 13 ani, Jamie Miller (Owen Cooper), care este arestat pentru uciderea unei colege.
Pe parcursul filmului sunt evidențiate situații precum influența negativă a rețelelor sociale, modul în care un copil poate fi criticat în mediul online, fără ca părinții să știe, dar și presiunile cu care se confruntă tinerii în societatea actuală. În film apare adesea pronunțată și influența nocivă din online, denumită „manosfera”, care constă în comunități online misogine (formate din site-uri, blog-uri, conturi de social media, influenceri etc), care promovează ideologii toxice, centrate pe identitatea masculină.
Ce simt adolescenții din ziua de azi, de fapt
Ioana Georgescu, medic specialist psihiatrie pediatrică: „Sunt mai multe teorii despre evoluția creierului uman, iar una dintre ele este aceea potrivit căreia omul se naște cu un complex de inferioritate pe care încearcă să îl depășească pe parcursul vieții, iar pentru a face asta găsește diferite metode prin care să își crească încrederea în sine.
„Adolescenții simt nevoia să fie în trend, să nu fie ignorați”
„Pentru adolescenți este foarte importantă apartenența la un grup. Ei vor să simtă că fac parte dintr-o comunitate unde sunt apreciați de ceilalți și, astfel, au o valoare în acel grup. Din acest motiv, au tendința de a căuta în permanență similarități cu anumite persoane care sunt populare. Potrivit gândirii lor, asemănarea cu alte persoane care fac parte dintr-o anumită categorie, îi va face și pe ei să fie în trend, admirați, plăcuți de ceilați. Cu cât stau printre persoane pe care le apreciază, cu atât stima lor de sine crește”.
„Pentru adolescenți, imaginea contează”
Pentru ei este important să se asemene și cu alte persoane, este importantă imaginea totală, fie ca vorbim despre aspectul fizic, vestimentație sau accesorii, fie de cel al personalității pe care o afișează ori popularității dintr-un grup.
„Tinerii caută validare. Au nevoie de părerile celoralți”
Copiii caută validare în aproape orice formă prin acțiunile pe care le fac. Acum, odată cu tehnologia și impactul comunităților din mediul online, cu atât mai mult, adolescenții caută validarea pe rețelele sociale. De asemenea, există și o rivalitate, dar și o concurență între tineri, în ceea ce privește afișarea pe rețelele sociale. Se întâmplă adesea să verifice cine postează cele mai multe fotografii, în ce vacanțe merg ceilalți, cine primește cele mai multe aprecieri la fotografii sau videouri postate în online, cine cunoaște cei mai mulți influenceri din mediul online etc”.
În mediul online întotdeauna este afișată viața perfectă
„Nimeni nu își afișează pe rețelele sociale problemele reale cu care se confruntă în viață, eșecurile, necazurile sau frustrările. De fapt, toată lumea postează o viață socială perfectă, o relație de cuplu sau familie ideală, iar de foarte multe ori aceste postări sunt false. Acesta, de fapt, este un mecanism de compensare al unei stime de sine reduse. Cu cât o persoană are o stimă de sine mai scăzută și nu are o părere bună despre propria persoană, cu atât se identifică mai mult doar prin ochii celorlalți și încearcă, în permanență, să le facă pe plac, pentru a fi bine văzuți în comunitate. Persoanele afectate de bullying ul din mediul online dau crezare, în anumite circumstanțe, unele jigniri primite pe rețele sociale, deoarece se confruntă cu o nesiguranță în ceea ce îi privește și, implicit, stimă de sine scăzută.”, a adăugat medicul.
„Este o presiune socială constantă în mediul online, aceea de a te conforma la standardele impuse de rețelele sociale”
„Multe persoane ajung să se compare cu ceilalți atunci când văd imaginile perfecte din social media și, automat, apar frustrări. Atunci când anumiți oameni postează doar momente extraordinare, ceilalți vor încerca în permanență să țină acest ritm și să publice fotografii ori detalii care par o realitate ideală, dar nu și adevărată. Presiunea de a se conforma anumitor standarde impuse de rețelele sociale, false deseori, îi poate face pe tineri să își îndrepte atenția către comunități care promovează idei nepotrivite și nesănătoase. De aici apar și stereotipurile toxice pe care le auzim uneori.”
Cum ajută părinții la creșterea stimei de sine a copiilor
Un alt mesaj tulburător din serialul „Adolescence” este acela în care tatăl lui Jamie spune: „I’m sorry, son. I should have done better.” („Îmi pare rău, fiule. Ar fi trebuit să fac mai mult”), iar de aici au apărut semne de întrebare esențiale despre felul în care pot interveni părinții în educația copiilor. „Întotdeauna părinții trebuie să fie prezenți în viața copiilor și să își adapteze discursul și explicațiile la vârsta acestuia. Dacă cu un copil de 5 ani nu poți purta un dialog complex, indiferent de inteligența lui, pentru că nu are rațiunea dezvoltată în totalitate, cu un adolescent poți purta discuții logice, care să ducă la o comunicare mai facilă și rațională. În acest caz, în urma dezbaterilor, puteți explica și formula împreună concluzii care îi permit copilului să înțeleagă de ce nu este cazul să ia în considere comentarii negative auzite de la diverse alte persoane, chiar și din mediul online, sau de ce nu este recomandat să acționeze într-un anumit mod.
„Întotdeauna copiilor trebuie să le oferim confort emoțional și iubire necondiționată”
Părinții trebuie să se conecteze întotdeauna cu copilul și din punct de vedere emoțional. Să îl asculte activ și să empatizeze cu ideile, gândurile și suferințele sale. Toți părinții trebuie să își iubească necondiționat copiii, indiferente de circumstanțe. Copiii nu trebuie să crească cu ideea că este nevoie să “muncească” pentru a obține iubirea părinților (să facă anumite gesturi, să învețe pentru note bune doar pentru a demonstra celorlalți etc).
Limitele sunt sănătoase în relațiile dintre părinte și copil, însă afecțiunea nu trebuie să lipsească. În orice situație mai puțin plăcută, părintele trebuie să fie prezent pentru a-i explica copilului unde a greșit ori nu a înțeles, și care sunt motivele din spatele consecinței pe care o poate primi. În acest fel, copiii vor crește cu o structură solidă în ceea ce privește sănătatea emoțională și psihică”, a mai precizat medicul specialist.
Care sunt primele semne de îngrijorare pentru părinți, în ceea ce privește comportamentul unui adolescent
„Părinții trebuie să fie prezenți în relația de familie și să aibă o comunicare deschisă în permanență cu copilul. Sunt câteva semne mici, dar care pot ajuta un părinte să înțeleagă, din primii pași, dacă s-a produs o schimbare în comportamentul copilului. De exemplu, dacă părinții observă că există o schimbare în ceea ce privește timpul pe care copilul îl petrece cu aceștia, în numărul de întrebări/interacțiuni zilnice, dacă îl observă pe copil că preferă să se retragă în camera lui și să nu ofere detalii despre starea lui, dacă nu mai este atent la imaginea lui în societate, dacă există reacții implusive într-un anumit context sau dacă și-a schimbat, pur și simplu, obiceiurile.
Toate acestea ar trebui să fie semne pentru părinți că există o schimbare în atitudinea copilului, care poate proveni din cauza unui fapt/lucru/acțiune etc. Părinții pot face o comparație cu atitudinea anterioară pe care copilul a avut-o, în situații identice, și pot analiza dacă este vorba despre o schimbare bruscă sau progresivă de atitudine”, precizează sursa.
Cât de mult afectează psihicul copiilor timpul petrecut pe internet, într-un context nepotrivit
„Rețelele sociale ne învață, adesea, să fim atenți mai mult la ceilalți decât la noi. Odată cu asta apare și, inevitabil, un grad de comparație, iar aici este, de fapt, problema. Copiii care observă o imagine ideală în mediul online ajung să își creeze o frustrare, o insuficiență, care să ducă la scăderea simei de sine. În mediul online există o presiune pe care copiii o pot resimți mai accentuat, deoarece aici pot observa constant o evoluție, reală sau falsă, a celorlalți și implicit simt un stres suplimentar în ceea ce privește evoluția lor.
Din acest motiv ajung mulți copiii să aibă o părere negativă despre propriile acțiuni, în comparație cu ale celorlalți tineri. De asemenea, privitul la ecrane pentru perioade prea lungi de timp, ore în șir, modifică activitatea electrică cerebrală și poate crea o stare generală de iritiabilitate.”, a completat medicul psihiatru.
Comportamentul suspect l-a dat de gol: Un ucrainean de 22 de ani, reținut în timp ce voia să intre ilegal în Moldova
Un cetățean ucrainean, în vârstă de 22 de ani a fost depistat de polițiștii de frontieră, în timp ce intenționa să traverseze ilegal frontiera de stat, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Incidentul a avut loc în după-amiaza zilei de 2 aprilie 2025, în zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră „Ungheni”. Patrula mobilă aflată în misiune de supraveghere a frontierei, a observat un bărbat care se comporta suspect pe malul râului Prut.
În urma verificărilor, s-a constatat că acesta este cetățean ucrainean, solicitant de azil în Republica Moldova din luna martie. Tânărul avea asupra sa o carte de identitate și a declarat că intenționa să identifice un loc potrivit pentru traversarea râului Prut cu o barcă gonflabilă, în ziua următoare.
Conform legislației în vigoare, bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore și este cercetat penal pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat.
Poliția de Frontieră reiterează angajamentul de a preveni orice încălcare a regimului de frontieră și de a asigura securitatea frontierelor naționale.
Sute de bătrâni rămași singuri își doresc un cozonac de Paște, iar zeci de copii nevoiași pot primi o masa caldă de sărbători
În 7 ani de zile, împreună cu oamenii, Caritate.md a reușit să îmbrățișeze mii de bătrâni singuratici și sute de copii nevoiași, lipsiți de dragostea părintească. Sărbătorile Pascale sunt despre bunătate și a dărui lumină si grijă unui batran singur cu povara batranetii, unui copil nevoiaș sau a unui copil lipsit de dragoste și de o familie.
Astfel, Caritate.md vine cu un mesaj cu prilejul luminatelor sărbători pascale, pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie de ajutorul oamenilor cu suflet mare:
”Dragii nostri, suntem in pragul celei mai mare sarbatori crestine, unde fiecare putem face un batran sa zambeasca si un copil sa creada ca oameni buni mai exista.
Și anul acesta vă rrugăm să ne unim bunătatea din orice colț al lumii și împreună să dăruim o masă ccaldă, un cozonac celor mai necăjiți.
Din orice colt al lumii pentru ai nostri copii, pentru ai nostri batrani ce ne asteapta cu bratele deschise, puteti dona aici, cat va lasa BUNATATEA sufletului, prin orice tip de card bancar, paypal, paynet: AICI!
