Exodul bisericilor din subordinea Patriarhiei Ruse. Zilnic, un preot sau chiar doi trec la Mitropolia Basarabiei: 100 de parohii până în acum

Republica Moldova. O sută de parohii ale Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, au trecut la sânul Bisericii Române. Datele au fost prezentate de ÎPS Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, într-un interviu recent, scrie evz.ro.

Zilnic, un preot sau chiar doi trec la Mitropolia Basarabiei

Interviul a fost oferit ziarului Lumina al Patriarhiei Române, cu ocazia aniversării a 32-a de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, Mitropolitul Petru s-a referit și la relațiile pe care biserica le clădește cu autoritățile.

„Chiar pot spune că, în momentul de față, Mitropolia Moldovei, aparținătoare de Patriarhia Rusă, a rămas un pic în umbră. Însă lucrurile nu au stat deloc așa de la început. Au fost vremuri dificile, a trebuit să ne judecăm pentru a fi recunoscuți de autorități și am pornit de la zero. Nu am avut nimic. Nici nu am avut suficient sprijin. Eu mă refer la sprijinul bănesc, ca să putem face mai mult. Erau păreri că noi ne vom duce înapoi la ruși și de aceea era și o anumită reticență în ceea ce privește autoritățile de la București”, a declarat ÎPS Petru.

Mitropolitul s-a referit și la migrarea mai multor preoți către Mitropolia Basarabiei. ÎPS Petru spune că deja peste 100 de parohii s-au alăturat Patriarhiei Române.

„ Trec în fiecare zi câte unul, doi, dar ei depind de credincioși, deoarece sunt în parohii ucraineni sau chiar și români antiromâni care țin cu rușii și este dificil. Nici nu poți să impui cuiva ceva anume”, a declarat Exarhul.

Zeci de parohii se reîntorc la biserica-mamă

În luna septembrie, preotul din Roșcani, Anenii Noi, Igor Chelea, a completat lista fețelor bisericești care au decis să se desprindă de Mitropolia Moldovei. Acesta a anunțat publica că decizia aparține enoriașilor.

Ca răspuns, Mitropolia Moldovei l-a oprit din oficierea slujbelor, iar Mitropolitul Vladimir a emis și un decret.

În luna martie curent, alte două biserici au făcut un anunț public că au trecut la sânul Mitropoliei Basarabiei. Este vorba despre două lăcașe din Fălești și Glodeni.

Episcopia de Bălți a calificat decizia lor ca fiind „dreaptă, firească și binecuvântată”.

„Gestul comunităților „Adormirea Maicii Domnului” din satul Răuțel, raionul Fălești și „Sfântul Ioan Botezătorul” din orașul Glodeni și a preoților parohi este unul drept, firesc și binecuvântat. (…) Anunțăm toți clericii și credincioșii, că PC Părinte Protoiereu Mitrofor Victor Țurcanu și PC Părinte Protoiereu Mitrofor Ioan Mileac sunt slujitori canonici ai Mitropoliei Basarabiei, iar sfintele slujbele oficiate de aceștia sunt valide”, se arăta într-un comunicat emis de Episcopia de Bălți a Mitropoliei Basarabiei.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

Guvernul vrea să naționalizeze obiectivele strategice

Chișinăul pregătește naționalizarea unor obiective strategice. Astăzi, la începutul ședinței de guvern, premierul Dorin Recean a dat indicații ministrei justiției să pregătească, în trei săptămâni, modificarea legislației privind naționalizarea obiectivelor strategice. Recean nu a menționat însă despre ce obiective este vorba, declarația fiind făcută în contextul discuției despre criza energetică, transmite IPN.

„Noi ne facem temele pentru acasă ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj și, în acest context, doamna ministră Veronica Mihailov-Moraru, în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să acționăm în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate tot așa, prin forță și șantaj. Trebuie să ne recuperăm activele”, a declarat Recean.

Șeful guvernului le-a răspuns în context și unor politicieni, numindu-i „bufoni și speculanți politici ai Kremlinului”, care potrivit lui Recean, încearcă să aducă Guvernul la situația în care să pună pe umerii cetățenilor o „datorie inexistentă” de peste 700 de milioane de dolari.

„Este pentru prima dată când avem politicieni care își învinuiesc propriul stat pentru problemele create din exterior. Această datorie nu există. O fi fost ei cheltuiți pe iahturi, pe vacanțe, dar nu au fost cheltuiți de cetățenii Republicii Moldova. Vreau să le reamintesc acestor bufoni că acum nu este vorba despre politică sau partide. Acum vorbim despre patriotism, despre stat, despre demnitate”, a declarat prim-ministrul.

Concernul rus Gazprom a anunțat că de la 1 ianuarie 2025 reduce la zero cantitatea de gaze pentru Republica Moldova. Compania invocă refuzul părții moldovenești de a-și onora obligațiunile de achitare a datoriilor. Notificarea a fost expediată de Gazprom companiei Moldovagaz. În scrisoarea sa, concernul rus reclamă „neachitarea sistematică a datoriilor” și „abateri esențiale de la prevederile contractuale”.

Alți doi membri ai fostului partid „Sor”, trimiși în judecată pentru finanțarea ilegală a formațiunii

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintei oficiului teritorial Ungheni al Partidului Politic „Șor” și a președintelui oficiului teritorial Soroca al aceluiași partid, pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, infracțiune prevăzută la art. 181/2 alin. (5) din Codul penal, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022.

Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuiții, în perioada iulie – octombrie 2022, activând în calitate de președinți ai organizației teritoriale Ungheni și Soroca a Partidului Politic „Șor”, au coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceștia au contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.

În asemenea circumstanțe, învinuiții au acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 3,2 milioane de lei în cazul președintei organizației teritoriale Ungheni și aproximativ 9,7 milioane de lei în cazul președintelui organizației teritoriale Soroca. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor președintei organizației Ungheni în valoare de peste 2 milioane de lei și asupra bunurilor președintelui organizației Soroca în valoare de peste 330 000 de lei.

Ambii învinuiți nu și-au recunoscut vinovăția, iar cauzele penale au fost trimise pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. 

Notă: O persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până când se dovedește vinovăția printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

CEC a tipărit 1,5 milioane de invitații pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican
Articolul anterior
Cazul adolescentelor drogate și violate, inclusiv a unei copile de 12 ani: încă doi indivizi reținuți
Articolul următor