Expert: Moldovenilor ar trebui să li se explice clar ce înseamnă NATO

Populația din Republica Moldova ar trebui să înțeleagă ce semnifică, cu adevărat, un parteneriat cu NATO, susține expertul în relații internaționale de la București, Mihai Isac, care e de părere că din cauza lipsei educației pe subiectele de securitate și apărare, societatea era hrănită de către clasa politică cu „mirajul neutralității”, inclusiv prin intermediul mediilor bisericești.

NATO üyesi 14 ülke ile Finlandiya 'Avrupa Sema Kalkanı' için anlaştı –  Güncel Haberler, Son Dakika Haberleri, Turktime Haber Portalı

„Populației Republicii Moldova ar trebui să i se explice mai clar ce înseamnă NATO. NATO nu înseamnă numai forță militară. NATO înseamnă foarte multe burse de care beneficiază tinerii din R. Moldova. NATO înseamnă un sprijin financiar pentru dezvoltarea unor servicii din Republica Moldova, iar un parteneriat cu NATO înseamnă, inclusiv, încrederea unor investitori străini”, susține expertul în relații internaționale de la București, Mihai Isac, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Republica Moldova se află acum în situația în care era și România înainte de a intra în NATO, înainte de 2004, e de părere expertul.

„Republica Moldova se găsește într-o situație geopolitică destul de grea, dar din orice criză se pot naște noi oportunități. Pentru Republica Moldova, NATO nu înseamnă numai acel discurs politic anti NATO Partidul Comuniștilor și Socialiștilor făcând proteste împotriva prezenței trupelor militare americane sau din alte state NATO pe teritoriul Republicii Moldova. Este o chestie care frizează de multe ori nebunia când vezi propaganda dusă de către partea pro-rusă împotriva unui sprijin pe care Republica Moldova îl primește. NATO a furnizat ajutoare umanitare în valoare de zeci de mii de euro de-a lungul timpului, a ajutat în diferite forme. O relație de amiciție NATO cu Republica Moldova aduc beneficii pe toate planurile. Faptul că cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în spațiul UE iar este un exemplu al acestei apropieri dintre Republica Moldova, UE și NATO”, adaugă Mihai Isac.

Apropierea de UE și NATO vin, practic, la pachet, fiindcă nu poți avea relații bune cu Uniunea Europeană și relații proaste cu NATO.

„Faptul că populația R. Moldova a fost în permanență mințită cu acest spectru al neutralității se datorează, practic, trădării clasei politice de la Chișinău. În momentul în care 30 de ani repeți: „Moldova poate să fie Elveția” sau altă țară neutră și mirajul acestei bogății care ar veni din neutralitate sau cum în permanență se vinde gogoașa că R. Moldova poate fi o platformă a schimburilor dintre Est și Vest, o punte a neutralității e o minciună gogonată și mă mir că electoratul din R. Moldova încă mai crede că Orhei poate deveni Monaco sau Taraclia poate deveni Lausanne sau alte minciuni se datorează și faptului că clasa politică de la Chișinău a trădat propriul electorat. Pentru că nu numai partea rusă a bătut monedă pe neutralitate, dar și unii care se dau europeni în ziua de astăzi. 

Acest miraj al neutralității este propagat inclusiv prin intermediul mediilor bisericești. Mitropolia Chișinău și a întregii Moldove condusă de Mitropolitul Vladimir nu a avut o poziție clară împotriva invaziei rusești în Ucraina. Faptul că în mediile religioase se face apel fals la pace fără a spune clar că nu poate fi pace decât când se retrage armata rusă arată clar că ceea ce se întâmplă în R. Moldova e demn de un serial geopolitic pe Netflix”, mai spune Mihai Isac.

Expertul susține că eforturile societății civile de a informa și educa într-un anumit fel populația Republicii Moldova este demn de laudă, însă lucrurile necesită timp și e un proces generațional.

„Ceea ce face societatea civilă din Republica Moldova pentru a educa populația Republicii Moldova este minunat, dar este un proces generațional. Educația de securitate are lacune inclusiv în România, Ungaria, alte state care sunt membri NATO. Nu avem ce reproșa populației civile, avem ce reproșa clasei politice care a mințit populația civilă cu acest spectru al neutralității și încă continuă să facă acest lucru. 

Atât timp cât populația R. Moldova nu conștientizează că orice vot acordat pentru o pseudo-neutralitate este un vot care condamnă generațiile viitoare la o servitute geopolitică este greu de discutat care ar fi soluțiile în timpul vieții noastre”, precizează expertul în politică externă de la București.

„Noi, ca societate civilă, ca experți, formatori de opinie trebuie să impunem și politicul să vorbească mai mult la acest subiect. Populația nu poartă o vină, nu s-a învățat nici la școală. Promovarea culturii de securitate era foarte joasă. E complicat să înțelegi niște subiecte de securitate și apărare dacă nu ai o pregătire universitară pentru că nu discutăm termeni accesibili pentru populație. Trebuie de explicat cetățenilor, rolul guvernanților e să explice ce fac și de ce o fac pentru că avem foarte multe narative false în societate în special acum că guvernarea de la Chișinău se plimbă, cheltuie bani pe faptul că vin președinți în țară, dar lumea nu are ce mânca, dar nu explică că datorită faptului că a venit Președintele CE sau Președintele Poloniei sau a României au venit cu un pachet esențial de ajutor fără de care Republica Moldova nu ar supraviețui. Să nu uităm că orice ajutor vine la cererea Guvernului”, spune Elena Mârzac, fondator, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare.

Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, susține că problema de securitate și de apărare ar trebui să devină un subiect electoral.

„Cred că ar trebui să le recomandăm politicienilor noștri, partidelor noastre să ajungem la situația când problemele de securitate, de apărare sunt subiect electoral, să lupte pentru un program de securitate și apărare. Până acum nu a existat așa ceva, poate un partid spunea că trebuie să intrăm în NATO ca să ne asigurăm integritatea teritorială și era foarte atent era promovat acest mesaj. Acum eu cred că nu mai există nicio barieră în această cale și la alegerile viitoare vom vedea aceste idei de securitate și apărare a R. Moldova. Evident, e vorba și despre așa-zisa neutralitate ca cetățenii R. Moldova să înțeleagă. Lucrurile trebuie discutate. Tabu era această temă până nu demult, era ca și un atentat la prietenia moldo-rusă, dacă vorbeai despre neutralitate”, spune Nicolae Negru.

Raportul de azi, 1 ianuarie, al Celulei de criză de la Guvern

Guvernul informează că, potrivit rapoartelor Celulei de Criză, pentru data de 30 decembrie și 31 decembrie 2024, consumul de energie electrică în Republica Moldova a fost acoperit pe deplin, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie și/sau fluxuri neintenționate.

Pentru ziua de 31 decembrie, consumul a fost acoperit din următoarele surse:

  • MGRES/Centrala de la Cuciurgan – 31%
  • SA „Termoelectrica” – 25,95%
  • SA „CET-Nord”– 4,29%
  • Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 0,76%
  • Energie regenerabilă – 6,85%
  • Import al energiei electrice (RO/UA) – 31,1%

Potrivit informațiilor SA „Energocom”, consumul va fi acoperit pe deplin și pentru ziua de astăzi, 1 ianuarie.

Până la 31 decembrie 2024, MGRES a livrat peste 50% din necesarul de energie electrică al malului drept, ceea ce permitea acoperirea deplină a consumului de energiei electrică. Ca urmare a încetării livrărilor de gaze rusești, deficitul la nivel de sistem electroenergetic va fi de circa 600 MW pentru malul drept.

Acoperirea volumului necesar se va face, în special, prin procurări de pe bursa de energie electrică din România administrată de către SA „OPCOM” sau în baza contractelor în vigoare dintre SA „Energocom” cu producătorii și furnizorii de energie electrică din regiune.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, nu au fost raportate incidente. Presiunile în segmentele sistemului de transport, gestionat de SRL „Vestmoldtransgaz”, sunt în limitele parametrilor funcționali. 

În cazul energiei termice, la SA „CET-Nord” și „Termoelectrica” nu au fost înregistrate avarii sau incidente, iar instalațiile de generare funcționează în regim normal, conform graficului prestabilit. În prezent, consumul zilnic de gaze naturale este de circa 260 mii metri cubi pe zi la SA „CET-Nord” și de 1,88 milioane de metri cubi pe zi la SA „Termoelectrica”.

În regiunea transnistreană și Zona de Securitate, astăzi, 1 ianuarie 2025, întreprinderile de profil din regiunea transnistreană au sistat furnizarea gazelor naturale, încălzirii centralizate și a apei calde către mai multe localități, în mare parte în clădirile din sectorul privat care dispun de surse alternative de încălzire. De către „Tiraspoltransgaz” au fost deconectate și consumatorii casnici din localitățile controlate de autoritățile constituționale Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fîrlădeni.

Anterior, la 28 decembrie 2024, compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat de la rețeaua de gaze naturale mai multe instituții publice din localitățile controlate de autoritățile constituționale, inclusiv școli, spitale și instituții culturale. De asemenea, agentul termic a fost sistat pentru penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale de poliție și de procuratură ale Republicii Moldova situate în orașul Bender. 

Autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de soluții pentru conectarea acestor instituții ale statului la resurse energetice alternative.

Compania rusă „Gazprom” a suspendat livrarea gazelor naturale către „Moldovagaz” începând cu data de 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei). În legătură cu potențiala criză umanitară în regiunea transnistreană din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024.

Nodul rutier din preajma satului Sagaidacul Nou este deschis pentru circulație

Nodul rutier, inclusiv pasajul de pe drumul public M3 Chișinău-Giurgiulești, în apropiere de satul Sagaidacul Nou, raionul Cimișlia, au fost deschise, astăzi, circulației. După 30 de ani de la sistarea lucrărilor, podul este complet funcțional și asigură conectivitatea locuitorilor din regiunea de sud cu centrul Republicii Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Aflat la fața locului, vicepremierul Vladimir Bolea a declarat că reabilitarea podului consolidează infrastructura rutieră în sudul țării și va îmbunătăți condițiile de trafic pentru toți cei care circulă pe drumul M3, spre Comrat și Giurgiulești, până la frontiera cu România. Nodul rutier asigură accesul către localitățile Sagaidacul Nou, Satul Nou și Mihailovca, „iar aceasta înseamnă mobilitate și conectivitate regională îmbunătățite semnificativ”, a adăugat vicepremierul.

Podul are o lungime de 42,15 m și două deschideri a câte 21 de metri fiecare. Lățimea totală a pasajului este de 29 de metri și include 4 benzi de circulație, o zonă mediană și două trotuare a câte 1,5 metri fiecare.

Pentru realizarea proiectului au fost efectuate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere pe drumul de acces la pod și pe bretelele 1 și 2, și au fost construite șanțuri de evacuare a apelor. De asemenea, au fost montate borduri, parapet de siguranță și indicatoare pentru circulația rutieră, și construite accese din pavaj în curți, dar și pentru tehnica agricolă.

Costul lucrărilor este de peste 59 de milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova.

Autoritățile vin cu recomandări despre cum să ne pregătim pentru deconectările de curent

Ministerul Afacerilor Interne recomandă cetățenilor să se asigure din timp cu surse de iluminat de rezervă, precum lanterne funcționale, baterii suplimentare sau lămpi care funcționează cu baterii reîncărcabile, în contextul riscurilor de deconectări, transmite IPN.

Într-un răspuns la o solicitare de presă a IPN, MAI sugerează, de asemenea, utilizarea lămpilor LED portabile ori solare, și avertizează asupra necesității supravegherii focului deschis sau a lumânărilor, pentru a preveni incendiile.

Autoritățile recomandă persoanelor juridice eficientizarea consumului de energie electrică: să reducă iluminatul interior al clădirilor publice și comerciale cu cel puțin 30%, deconectarea vitrinelor și iluminatului decorativ, precum și limitarea funcționării scărilor rulante în anumite intervale orare. În plus, întreprinderile cu procese energetice mari vor trebui să reconfigureze programul de lucru, pentru a minimiza consumul de energie în orele de vârf.

MAI încurajează cetățenii să se informeze din surse oficiale despre orice deconectare programată sau neplanificată. Autoritățile vor transmite informații prin paginile oficiale ale instituțiilor publice, dar și la radio, în cazul în care accesul la internet sau rețele de socializare este limitat.

De asemenea, toate serviciile de intervenție sunt gata să răspundă rapid la situațiile de urgență în caz de deconectare a energie electrice, iar subdiviziunile MAI sunt antrenate să lucreze în regim continuu 24/7.

Potrivit MAI, autoritățile au asigurat un regim stabil de alimentare cu energie electrică, prin importuri suplimentare din ENTSO-E, cu o capacitate minimă garantată de 315 MW la granița cu România. În funcție de ora zilei, Moldova poate importa între 20 MW și 115 MW suplimentar, utilizând capacitatea de transport nefolosită de la alte hotare cu ENTSO-E.

De asemenea, Guvernul a aprobat un plan de măsuri pentru sezonul de încălzire 2024-2025, care include scenarii pentru furnizarea de energie electrică și gaz natural, precum și soluții alternative pentru alimentarea instituțiilor și populației în caz de deconectări.

Un copil de 2 ani rămas singur acasă a murit de foame: tatăl său decedase în urma unui atac de cord
Articolul anterior
În Ucraina a nins: 10 milioane de oameni stau în frig și pe întuneric
Articolul următor