Exportul de bunuri al Republicii Moldova, deja de doi ani, este într-o scădere continuă

14/03/2025

News

Republica Moldova stă bine în ceea ce privește exportul de servicii, iar la capitolul exportul de bunuri, deja de doi ani, are o scădere continuă. 50% din creșterea exporturilor din ultimii zece ani în Republica Moldova a fost generată de către sectorul agricol, 30% – de industria de automotive, iar 20% de restul economiei. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 martie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale ”analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând volumul comerțului extern cu bunuri al Republicii Moldova, expertul a spus că în 1995 acesta a totalizat 1,6 mlrd/USD, în 1997 a fost de 2 mlrd/USD; 1999 – 1 mlrd/USD; 2005 – 3,4 mlrd/USD; 2008 – 6,5 mlrd/USD; 2013 – 7,9 mlrd/USD; 2019 – 8,6 mlrd/USD; 2022 – 13,5 mlrd/USD; iar în 2024 a coborât la 12,6 mlrd/USD. „Cel mai mare nivel avut vreodată a fost în 2022, de 13,5 mlrd/USD, dintre care 9,2 mlrd/USD au fost importuri, iar 4,3 mlrd/USD – exporturi. Au fost maximele istorice atât la capitolul importuri, cât și la exporturi. De atunci exporturile noastre au scăzut”, a spus expertul.

Despre exporturile Republicii Moldova, a declarat că în 2020 au fost de 2,49 mil/USD, dintre care 1,91 mil/USD exportul net, fără reexporturi, iar 0,58 mil/USD – reexporturi. 2022 – 4,34 mil/USD: 2,97 mil/USD exportul net, fără reexporturi, iar 1,37 mil/USD – reexporturi. 2024 – 3,56 mil/USD: 2,71 mil/USD exportul net, fără reexporturi, iar 0,58 mil/USD – reexporturi. „În 2022, reexporturile au crescut pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei. Dacă scoatem reexporturile, exporturile noastre scad. Este o percepție falsă că au crescut exporturile în 2022. În prezent, pierdem această piață din Ucraina și avem o ușoară scădere a exporturilor. Ele au crescut în 2022 datorită producției agricole fără precedent din 2021”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile fără precedent din 2022 se datorează reexporturilor în Ucraina, pe fundalul războiului, dar și exporturilor fără precedent ale produselor agricole, generate de roada anului 2021. De asemenea, a menționat că scăderea exporturilor Republicii Moldova are loc din contul produselor petroliere, a uleiului vegetal, dar și a cerealelor și a semințelor oleaginoase.

Exportul de produse petroliere în 2015 a totalizat 10 mil/USD; în 2018 – 18,4 mil/USD; 2021 – 15,3 mil/USD; 2022 – 561 mil/USD; 2023 – 397 mil/USD; iar în 2024 – 136 mil/USD. „Până la războiul din țara vecină, Republica Moldova exporta produse petroliere de o sumă nu prea semnificativă. Războiul ne-a transformat în mari exportatori de produse petroliere, care devenise produsul numărul unu de export. În prezent, sunt în scădere și vor scădea, deoarece nu este ceva al nostru”, a spus Veaceslav Ioniță.

Exportul de ulei vegetal în 2015 a totalizat 71,9 mil/USD; în 2017 – 53,6 mil/USD; 2020 – 103,4 mil/USD; 2022 – 375,9 mil/USD; 2023 – 248,2 mil/USD; iar în 2024 – 120,8 mil/USD. Exportul de cereale și semințe oleaginoase în 2015 a fost de 292 mil/USD; 2019 – 494 mil/USD; 2021 – 626 mil/USD; 2022 – 802 mil/USD; 2023 – 680 mil/USD; 2024 – 655 mil/USD.

Analizând exporturile Republicii Moldova, fără produsele petroliere, economistul a afirmat că în 2020 acestea au totalizat 2,5 mlrd/USD; în 2022 – 3,8 mlrd/USD; 2024 – 3,4 mlrd/USD. „Exporturile moldovenești au crescut în 2021 datorită producției agricole foarte bune. În 2022, din cauza că nu a fost un an agricol foarte bun, real exporturile noastre scădeau, dar formal creșteau pe fundalului exportului de produse petroliere către Ucraina. Acum este o scădere a exporturilor, deoarece în Ucraina nu mai avem reexporturi, dar și din cauza situației nefavorabile din agricultură”, a afirmat economistul.

Exportul Republicii Moldova către Ucraina în 2015 a totalizat 46 mil/USD, în 2020 – 69 mil/USD; 2022 – 720 mil/USD; 2023 – 595 mil/USD; iar în 2024 a coborât la 329 mil/USD. „Se înregistrează o tendință negativă de scădere, care cel mai probabil va continua și în 2025. Ne pierdem capacitatea noastră de reexport în această țară”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță a menționat că deși exportul de mașini, aparate și echipamente electrice în ultimele două trimestre înregistrează o ușoară tendință de descreștere, totuși a avut creșteri semnificative în ultimii ani. Această ramură în 2015 a avut export de 296 mil/USD; în 2019 – de 622 mil/USD; 2021 – 573 mil/USD; 2023 – 725 mil/USD; iar în 2024 – 697 mil/USD.

Potrivit analistului economic, în aproape toate țările au scăzut exporturile moldovenești, cu excepția Cehiei și a SUA.

Exporturile Republicii Moldovei în Cehia dacă în 2015 au fost de 28 mil/USD, în 2020 au ajuns la 80 mil/USD, în 2022 – la 104 mil/USD, iar în 2024 la 218 mil/USD. Republica Moldova a exportat în Cehia, în baza datelor pentru 2023, materia primă pentru automotive de circa 79,9%; produse alimentare – 7,6%; produse vegetale – 4,2%; mobilă și produse din lemn – 4,1%; articole din plastic – 1,1%; alte bunuri – 3,2%.

Exporturile Republicii Moldova în SUA în 2015 au fost de 22 mil/USD, în 2020 au crescut la 26 mil/USD, în 2022 – la 51 mil/USD, iar în 2024 au ajuns la 90 mil/USD. Către SUA, în baza datelor din 2023, s-a exportat: produse alimentare – 64,3%, dintre care băuturi alcoolice – 20%; materiale și articole din plastic – 17,5%; produse ale industriei chimice – 6,5%; textile – 4,7%; mobilă și articole din lemn – 2,8%; alte bunuri – 4,2%.

Expertul a făcut un top al țărilor unde Republica Moldova a avut creșteri ale exporturilor în ultimii 10 ani. Este vorba de România, unde exporturile au crescut cu 725 mil/USD, cea ce a generat 60% din creșterea totală a exporturilor; Ucraina – 220 mil/USD (18,1%); Cehia – 188 mil/USD (15,5%); Turcia – 108 mil/USD (8,9%); Polonia – 89 mil/USD (7,3%); Bulgaria – 75 mil/USD; SUA – 58 mil/USD; Grecia – 40 mil/USD; Germania – 33 mil/USD; Țările de Jos – 31 mil/USD. În același timp, au scăzut exporturile moldovenești către Belarus – minus 56 mil/USD (-4,6%); Marea Britanie – minus 79 mil/USD (-6,5%) și Federația Rusă – minus 306 mil/USD, cea ce a generat o contribuție de minus 25,2%.

Rapperul ucrainean Potap a anunţat că vrea să reprezinte Moldova la Eurovision

Cunoscutul rapper ucrainean Potap, care și-a schimbat pseudonimul în Slavic Balagan, a făcut o declarație neașteptată pe rețelele sociale. După cum se știe, în luna mai va avea loc concursul internațional „Eurovision 2025”, pentru care toate țările se pregătesc activ, scrie safenews.md

Între timp, artistul a declarat că ar dori să participe la spectacol, dar nu din partea Ucrainei.Pe contul său de Instagram, el a publicat un videoclip cu un dialog cu o femeie, iar în timpul conversației, el a spus că și-ar dori să reprezinte Republica Moldova la Eurovision. Mai mult, acesta a anunţat că are şi o piesă potrivită pentru scena internațională, cu influențe moldovenești, scrie presa din Ucraina.

„Vreau să vă spun sincer, având în vedere că echipa mea principală este formată din băieți din Moldova, dacă ar exista această oportunitate, aș reprezenta cu plăcere Moldova la Eurovision”, a spus Potap.

Artistul a adăugat că poate plăti singur costurile călătoriei la concurs, fiind convins că moldovenii l-ar susține la spectacol:„Am putea să reprezentăm Moldova la Eurovision, dacă, bineînțeles, oamenii ne-ar susține. Și cred că ne-ar susține”, a adăugat cântărețul.

Amintim că Republica Moldova s-a retras din concursul muzical Eurovision 2025. Anunțul a fost făcut de directorul televiziunii naționale, Moldova 1, Corneliu Durnescu, și șeful Delegației Eurovision Moldova, Daniela Crudu, în data de 22 ianuarie 2025. Organizatorii au precizat că decizia a fost luată în urma unei analize detaliate a situației actuale, precum și a provocărilor economice, administrative și artistice.

Alaiba nu pleacă de la Ministerul Economiei. PAS i-a pregătit o funcție

Dumitru Alaiba, care a demisionat săptămâna aceasta din funcția de ministrul al Economiei și Digitalizării, nu pleacă, totuși de la minister. Ina Coșeru, deputat al partidului de guvernare, a declarat aseară, la TV8, că Alaiba o va consilia pe succesoarea sa, Doina Nistor.

”Deocamdată vorbim despre menținerea domnului ministru în echipa ministerului, în calitate de consilier, care să o ajute pe doamna ministru, în calitate de reprezentant al echipei, cu toată memoria instituțională de doi ani și ceva și să putem să lansăm acel instrument care a fost susținut de Parlamentul European”, a precizat Ina Coșeru.

Comentariul a fost dat pentru întrebarea moderatoarei, dacă este adevărat că lui Alaiba i se pregătește o funcție diplomatică.

Pe 13 martie, Dumitru Alaiba a anunțat că demisionează din funcția de ministru. În aceeași zi, seara, șeful Guvernului, Dorin Recean, a comunicat că a propus-o pe Doina Nistor pentru funcția de ministru, iar vineri dimineața, aceasta a depus jurământul. Recean i-a mulțumit lui Alaiba pentru munca depusă și a declarat că acesta ar putea reveni într-o funcție peste două săptămâni. Ulterior, purtătorul său de cuvânt a explicat că declarația premierului a fost o glumă.

Prima autorizație în R. Moldova, pentru cultivarea cânepei în scop industrial

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a eliberat prima autorizație pentru cultivarea cânepei în scopul producerii de semințe, fibre și/sau ulei.

Potrivit reprezentanților AMDM, cultivarea cânepei respectă actul tehnologic aprobat, iar cânepa destinată producerii de semințe, fibre și ulei este cultivată conform normelor agrotehnice.

Cânepa industrială este o cultură profitabilă și ușor de întreținut. Cu un ciclu de creștere de doar 90 de zile, permite două-trei recolte pe an. Totodată, cânepa captează cantități mari de dioxid de carbon, contribuind la combaterea schimbărilor climatice.