Expoziție cu prezentare de film la Muzeu! Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu: „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)”

În data de 26 aprilie 2024, la ora 15:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării USM și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, organizează un eveniment dedicat comemorării victimelor foametei din 1946-1947, cu genericul „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”.

Activitatea cuprinde vernisarea expoziției de planșe „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)” și prezentarea filmului documentar „Omorâți prin înfometare”, realizat de Mariana S. Țăranu, conferențiar universitar, doctor în istorie și jurnalistul Vitalie Guțu, lector universitar. În același context, va fi organizată o masă rotundă dedicată acestei tematici tragice, cu participarea istoricilor, personalităților politice, jurnaliștilor și preoților.

Prin acest eveniment, urmărim consemnarea Zilei comemorării victimelor foametei organizate în RSS Moldovenească în anii 1946-1947, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022. Foametea organizată de regimul totalitar sovietic în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost  una dintre cele mai odioase crime contra umanității. Studiile științifice, culegerile de documente, memoriile și amintirile martorilor oculari reflectă amploarea acestei tragedii produse în spațiul pruto-nistrean. Rezultatele cercetărilor denotă că foametea a distrus viețile a peste 10% din numărul total al populației RSS Moldovenești (circa 200 000 de oameni). 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și partenerii evenimentului urmăresc sensibilizarea opiniei publice asupra jertfei ce a marcat destinul oamenilor, indiferent de etnie și origine socială.

Vă așteptăm pentru un eveniment de reculegere și comemorare a victimelor foametei.

Mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82

Românii vor alege pe 9 iunie cei 33 de membri din România în Parlamentul European

La alegerile din iunie 9 iunie, cetățenii români își vor alege cei 33 de membri din România în Parlamentul European. În Republica Moldova, pentru acest scrutin, vor fi deschise 52 de secții de votare, dintre care 13 secții – în Chișinău, transmite IPN.

Ambasada României la Chișinău menționează că cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, în cazul elevilor din școlile militare sau carnetul de serviciu militar.

Dintre cele 52 de secții de votare, 28 sunt în zona centrală a țării, 17 secții de votare sunt în zona de nord, iar 7 – în sudul Republicii Moldova. Misiunea diplomatică precizează că numărul secțiilor de votare a crescut substanțial față de exercițiul electoral precedent. Or, în anul 2019 au fost deschise în total de 36 de secții de votare în Republica Moldova.

La scrutinul din 9 iunie votarea începe la ora locală 07.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se vor afla la sediul secției de votare la ora 22.00, precum și cei care se vor afla la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot vor putea să-și exercite dreptul de vot până la ora locală 23.59.

La mulți ani, Maiei Sandu! Șefa statului își sărbătorește azi ziua de naștere

Astăzi, șefa statului, Maia Sandu, își sărbătorește ziua de naștere. Aceasta împlinește 52 de ani, scrie noi.md.

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între 1989 şi 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei, Facultatea Management. Din 1995 pînă în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică pe lîngă președintele Republicii Moldova. În 2010 a absolvit Harvard Kennedy School of Government. Între 2010 şi 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA. În iulie 2012, Maia Sandu a devenit ministru al educației, funcție deținută pînă în iulie 2015. În mai 2016, Maia Sandu a înființat și a fost desemnată președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a organizat și a participat la numeroase acțiuni de protest împotriva guvernării Partidului Democrat. A participat și la alegerile prezidențiale din 2016, ajungînd în turul doi. Din februarie 2019 pînă în iunie 2019, a fost deputat în Parlament. În iunie 2019, a fost desemnată în funcția de prim-ministru, pe care a deținut-o pînă în noiembrie 2019. Maia Sandu a condus PAS pînă în decembrie 2020, renunțînd la funcția de președinte de partid după cîștigarea alegerilor prezidențiale. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, după victoria din 15 noiembrie 2020, cînd a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Anterior, Maia Sandu a spus că „începînd de cînd am devenit ministră, petreceam această zi acasă, în sînul familiei”.

Guvernul României a aprobat noul pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Guvernul României a stabilit continuarea ajutorului pentru alimentarea cu energie a Republicii Moldova, printr-o ordonanță de urgență, adoptată ieri, în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, semnat în anul 2022. De asemenea, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale, scrie radiochisinau.md.

„Astfel, actul normativ prevede ca, în cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică din România pot vinde energie către traderi sau furnizori desemnați de către Guvernul Republicii Moldova la un preț de referință, la care se adaugă costul certificatelor de bioxid de carbon, după caz. Iar energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.

Următoarea măsură de susținere a țării vecine este circumscrisă acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest acord a fost semnat, vă reamintesc, la Chișinău, în data de 11 februarie 2022. În consecință, pentru reconstrucția căminului studențesc al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul,

Guvernul român va contribui cu 11,5 milioane lei, fondurile vor fi transferate către Cancelaria de Stat din Republica Moldova până la finalul anului, în trei tranșe, în funcție de stadiul execuției acestor lucrări. Detaliile au fost stabilite prin hotărârea de Guvern adoptată astăzi, la care fac referire.

O altă latură de sprijin pentru Republica Moldova – este și oferit tot în cadrul acordului de 100 de milioane de euro – este pentru consolidarea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică. În consecință, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău cu suma de 12,7 milioane lei, pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Mihai Constantin.

Ce medicamente ar trebui să eviți când te urci la volan. Vor indica că ești drogat
Articolul anterior
Alertă OMS! Virusul gripei aviare, acum și în lapte
Articolul următor