Femeile din mediul rural cer autorităților să creeze ”celule de criză” la sate pentru a fi ajutate mai rapid și eficient în cazurile de violență domestică

Un eveniment mai puțin obișnuit pentru satele din Republica Moldova a avut loc în localitatea Marcăuți din raionul Dubăsari, aflat în zona de securitate. Femeile din regiune s-au reunit pentru a face totalurile unui proiect care s-a derulat timp de câteva luni în zonă, sub egida Oficiului ONU pentru drepturile omului (OHCHR), PNUD și UN Women Moldova cu genericul ”Pace și Securitate pentru Egalitate și Echitate”, informează unica.md.

Proiectul a fost implementat de un grup de inițiativă locală al Centrului de Justiție Socială ”Echitate”, condus de Maria Zugravu, și a reușit să identifice o problemă majoră, care le preocupă pe femeile din regiune, și anume violența domestică. Potrivit președintei acestui centru, circa 80 la sută din femeile din zonă se confruntă cu acest fenomen grav, și toate au nevoie de ajutor.

Noi încercăm să le ajutăm cum putem. În 2022 am identificat un grup de femei lider care au dorit să se implice în ajutorarea reprezentantelor din mediul rural. Surprinzător, cele mai multe femei au solicitat ghidare în cazurile de violență domestică. Astfel, în urma implementării acestei inițiative ne-am gândit să realizăm diverse proiecte pentru a le ajuta. Deși aparent avem toate mecanismele necesare, la nivel local, asta nu funcționează. Pacea în comunitate vine din familie, de aceea am purces la acțiuni concrete. În localitățile rurale 80 la sută din femei trec prin diverse forme de violență. Am avut situații dificile, iar femeilor nu le-a fost ușor să prindă la curaj. Ideile care ne-au venit pe parcurs ni le-am asumat și acum trebuie să le realizăm.”, a comunicat pentru unica.md Maria Zugravu.

Femeile au venit cu o soluție reală, o premieră pentru țara noastră, dar care ar ajuta mai rapid și eficient în combaterea violenței domestice și ar oferi suport prompt și imediat victimelor acestui fenomen. Astfel, femeile de la țară au atras atenția asupra necesității creării unor celule de criză în localitățile rurale și a unor centre de reziliență pentru sprijinirea familiilor în situații excepționale, ca un instrument real în combaterea și conștietizarea acestui fenomen. Mai mult, acestea au venit cu un plan de implementare și acțiuni concrete de intervenție.

Ideea a fost salutată de deputata Angela Muntean-Pojoga, secretar al comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice și autoarea mai mult proiecte în susținerea drepturilor copiilor și a femeilor, care a fost prezentă la eveniment:

Asemenea proiecte sunt importante în întreaga țară. Trebuie să recunoaștem că violența domestică persistă în societate. De aceea, crearea acestor celule de criză ar fi o soluție reală în mediul rural pentru a combate acest fenomen. La nivel național există deja un centru național care oferă tot spectrul de servicii acestor victime, însă, la nivel local, ar fi și mai eficiente. Salut și inițiativa primarului de Marcăuți care a decis să ofere spațiul școlii din localitate pentru crearea unei locuințe sociale victimelor violenței, mai ales din zona de securitate. Încurajez femeile să fie deschise și mă bucur că ele conștientizează că trebuie să vorbească despre acest fenomen în toate formei sale, fie că e vorba de violență fizică, psihologică sau economică. Nu mi se pare o rușine aceste cazuri, din contra, trebuie să fie o durere a noastră, pentru că aceste cazuri afectează generațiile în creștere, iar copiii sunt oglinda noastră. Femeile nu trebuie să tolereze astfel de comportamente.”, a menționat pentru unica.md deputata Angela Muntean-Pojoga.

Potrivit ei, R. Moldova a făcut pași importanți la capitolul egalității de gen, ajungând pe locul 13 din 184 de state. Totuși, discriminarea femeilor încă există, de aceea a îndemnat femeile din mediul rural să fie mai implicate și solidare în problemele cu care se confruntă.

Lilia Scorici, executor judecătoresc implicat activ în susținerea drepturilor femeilor și Ambasadoarea păcii și echității sociale s-a referit la unele aspecte stringente cu care se confruntă în prezent colegii săi când vine vorba de încasarea pensiei alimentare în folosul femeilor în grija cărora au rămas copiii după divorț. Lilia Scorici susține că executorii judecătorești sunt puși în situație dificilă la încasarea acestei pensii de la bărbații care, în mare parte, muncesc la negru, tocmai pentru a se eschiva de a achita în folosul mamelor aceaste sume stabilite de instanțele judecătorești și cere autorităților să se implice în acest segment cu acțiuni concrete, întrucât, după divorț, majoritatea femeilor rămân cu toată povara pe umerii lor. Totodată, Lilia Scorici a atras atenția și asupra importanței ghidării victimelor violenței domestice, aspect cu care s-a ciocnit în practică, și a sugerat autorităților să se implice mai mult în acest sens.

Prezentă la eveniment, Kristin Jenssen, consilieră pentru pace și dezvoltare din cadrul oficiului Coordonatorului Rezident ONU în Moldova a salutat inițiativele femeilor din mediul rural:

Este foarte importantă crearea unor astfel de centre de suport nu doar pentru acordarea de ajutor victimelor violenței, ci și pentru transformare, schimbare de mentalitate, conștientizare la nivel comunitar, pentru a contribui astfel la prevenția fenomenului. Femeile trebuie nu doar să se elibereze de violența domestică, ci să înțeleagă că pot aduce schimbarea: nu ne putem aștepta de la ele să fie pacificatoare până când nu eliminăm orice formă de violență”, a menționat expertul.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Caz șocant! Soția a luat o copilă sub tutelă, iar soțul a abuzat-o sexual
Articolul anterior
Un autocar cu 35 de cetăţeni ucraineni a luat foc pe podul peste Dunăre de lângă Brăila, România
Articolul următor